Povestea gemenilor George şi Vasile Nedelcu, scafandri de luptă, o aflăm miercuri seară de la Alina Grigore. O nouă ediţie „Frontul de acasă” se vede pe 17 noiembrie, de la 22.30, la TVR 1.
Doi fraţi gemeni au plecat dintr-un sat brăilean şi au ajuns în trupele de elită ale Forţelor Navale. George şi Vasile Nedelcu sunt scafandri de luptă, au 31 de ani şi o viaţă plină de provocări. Şi-au clădit un viitor la care nici măcar nu au îndrăznit să viseze şi acum fac parte dintr-o structură unică a armatei. Despre misiunile speciale din adâncuri, cu diferite grupări navale NATO sau cu elicopterele marinei militare, dar şi despre situaţia de securitate la Marea Neagră aflăm miercuri, 17 noiembrie, ora 22.30, din emisiunea „Frontul de acasă” de la TVR 1.
„Ne-am născut în satul Corbu Vechi, comuna Măxineni, judeţul Brăila. Un sat micuţ, decent, cu oameni simpli. Am avut posibilitatea să mergem la şcoală acolo doar până în clasa a IV-a, apoi a trebuit să stăm în gazdă la o bătrânică. Din clasa a V-a am tot fost plecaţi de acasă”, îşi aminteşte de perioada copilăriei căpitanul George Nedelcu, scafandru de luptă EOD, specializat în minare/deminare.
Fratele său, locotenentul Vasile Nedelcu, scafandru de luptă de incursiune, îl completează: „Suntem cinci copii la părinţi, noi suntem cei mai mici. Legat de partea militară şi de scafandrerie, nu ne gândeam că o să ajungem aici. O echipă a Centrului Zonal din Brăila a venit cu oferta de licee militare şi am zis să încercăm. Am dat toate probele şi am fost admişi. Părinţii au fost foarte bucuroşi şi mândri în acelaşi timp”.
Liceul a fost destul de dur pentru cei doi puşti de 14 ani. „Mergeam acasă doar în vacanţă. În weekend nu puteam, deoarece singurul tren care ajungea în Brăila făcea 13 ore, am fi stat doar două ore cu părinţii şi apoi trebuia să luăm următorul tren spre liceu”, povesteşte George, pe care realizatoarea Alina Grigore şi echipa sa l-au filmat în Portul militar Constanţa, unde au asistat şi la o scufundare.
Primul job în Forţele Navale al lui George Nedelcu a fost pe fregata Regele Ferdinand. Însă, din momentul în care a interacţionat cu scafandrii de luptă, el şi-a dorit mai mult. Pregătirea lor e atât de complexă, încât puţini se încumetă să plece la drum şi mult mai puţini reuşesc să ajungă la final. Trupe de elită, scafandrii militari se disting printr-un mod unic de acţiune. Parcurg distanţe mari, nevăzuţi, în imensitatea mării sau a oceanului. Iar supravieţuirea în condiţii speciale, în apă, face parte din antrenamentul lor obişnuit.
„Primul contact mai dur cu o navă a fost când am avut marşul de instrucţie la bordul navei-şcoală Mircea. A fost un marş de 25 de zile, iar condiţiile meteo nu au fost foarte prielnice. Ne-am dat cu capul de pereţi, la propriu, în cuşete şi în hamace. După Academia Navală, fiind al doilea din promoţie, am ales o funcţie în cadrul fregatei Regele Ferdinand, care se ocupa cu lupta la suprafaţă şi antiaeriană. Am făcut parte ulterior din echipe de boarding care verifică dacă o navă transportă ce declară sau are pasageri clandestini la bord. Acum, ca scafandru de luptă, sunt specializat în distrugerea minelor marine, în dezamorsarea şi distrugerea echipamentelor de luptă convenţionale şi improvizate”, explică George.
În premieră, o navă românească, Puitorul de mine şi plase, a fost la comanda unei grupări navale permanente a NATO, de luptă contra minelor, timp de şase luni, în 2020. La 30 de ani, George a fost în structura de comandă a grupării navale NATO de luptă contra minelor şi a avut în subordine toţi scafandrii de la bordul navelor NATO care au participat la acea misiune.
La rândul său, fratele său geamăn, Vasile, a beneficat, ca scafandru de incursiune, de o pregătire aparte în rândul militarilor: curs de scafandru autonom, curs de scafandru de luptă, paraşutism, alpinism, curs de supravieţuire în condiţii-limită. „Ca scafandru, sunt brevetat până la adâncimea de 40m. Se fac scufundări inclusiv cu armamentul din dotare, ziua sau noaptea”, spune Vasile, întâlnit de echipa „Frontul de acasă” în timpul unui antrenament cu elicopterele navale, pe aerodromul de la Tuzla.
Orice scufundare înseamnă o imensă responsabilitate, dar şi bucurie petru cei doi fraţi, a căror viaţă poate inspira oricând un scenariu de film hollywoodian. „Te simţi liber într-un mediu în care nu mai ai contact cu lumea de afară. Ştii că ai ceva de făcut, conform procedurilor. De tine depinde siguranţa ta şi a colegului din echipa de scufundare. Marea Neagră oferă condiţii foarte grele de scufundare. Vizibilitatea nu e mai mare de trei-cinci metri, curenţii sunt puternici, dar trebuie să te scufunzi în Marea Neagră pentru că altă zonă mai importantă ca apele teritoriale ale României nu există pentru noi!”, spune cu sinceritate George Nedelcu.
Indiferent unde soarta îţi trasează linia de start, ambiţia, curajul, dorinţa de a reuşi, de a-ţi depăşi limitele şi condiţia sunt factori care fac diferenţa între un trai banal, fără pretenţii sau realizări, şi o viaţă cu totul extraordinară. Exemplul fraţilor Nedelcu o demonstrează din plin. Îi vom cunoaşte şi noi miercuri, pe 17 noiembrie, de la 22.30, când Alina Grigore ne aduce noi poveşti de pe „Frontul de acasă”.
