Ziua mondială a vederii este marcată anul acesta pe 14 octombrie. Scopul acestei zile este de a atrage atenția asupra afecțiunilor de vedere, care ar putea fi prevenite sau tratate dacă sunt diagnosticare în stadii incipiente.
Controlul oftalmologic preventiv și regulat și diagnosticarea timpurie sunt cheia reducerii riscului de pierdere a vederii. Chiar și în contextul pandemiei COVID care a afectat accesul la serviciile medicale, examinările oftalmologice regulate reprezintă cea mai simplă și sigură soluție pentru prevenirea afecțiunilor ce pot duce la pierderea vederii. 1
În România, aproximativ 3,4 milioane de oameni suferă de probleme cu vederea, adică aproape 18% din totalul populației. Dintre aceștia, aproximativ 59.000 sunt complet orbi. 2
Printre bolile cu impact major asupra vederii și care pot fi prevenite prin control regulat se numără degenerescenţa maculară legată de vârstă și edemul macular diabetic.
Degenerescenţa maculară legată de vârstă este principala cauză a pierderii vederii la persoanele de peste 55 de ani. Este o boală nedureroasă care avansează atât de lent, încât persoana în cauză nu își dă seama că își pierde vederea. Boala începe de obicei la un ochi, dar cel de-al doilea este, de asemenea, foarte probabil să fie afectat mai târziu.
Degenerescenţa maculară legată de vârstă are două forme:
– uscată – cea mai frecventă variantă a bolii, afectează 90% dintre pacienți și are o progresie lentă, în măsura în care pierderea vederii rămâne limitată;
– umedă – mai puțin răspândită (afectează 10% dintre pacienți), dar foarte severă (în 80% dintre cazuri, vederea centrală se deteriorează rapid).
Se estimează că 196 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu degenerescență maculară legată de vârstă. 3
„Degenerescența Maculară Legată de Vârstă, forma neovasculară (DMLVn) este o afecțiune sever invalidantă vizual fără opțiuni terapeutice reale până la apariția agenților antiangiogenici. Avem astăzi acces la metode de diagnostic precoce (tomografia în coerență optică) și la soluții de tratament eficiente (agenți anti-VEGF), ce oferă posibilitatea recuperării funcționale vizuale și anatomice, totodată, pentru multi pacienți. Rămân încă situații neadresate (atrofia și/sau fibroza subretiniană), dar suntem optimiști că vom identifica soluții și pentru acestea.”, a spus Prof. Dr. Horia T. STANCA, UMF „Carol Davila” București.
“Mulți dintre pacienții cu degenerescență maculară legată de vârstă sunt diagnosticați într-un stadiu tardiv, când se prezintă la un consult oftalmologic din cauza vederii scăzute.
Diagnosticarea la timp, printr-un consult amănunțit, incluzând obligatoriu tomografia prin coerență optică și tratarea timpurie a acestei afecțiuni prin injecții intravitreene cu agenți anti-VEGF, ar frâna considerabil evoluția acestei boli și scăderea progresivă a acuității vizuale.”, a adăugat Prof. Dr. Mihnea MUNTEANU, UMF „Victor Babeș” Timișoara.
Edemul macular diabetic este o consecință a retinopatiei diabetice, care poate duce la pierderea vederii. Edemul macular diabetic este principala cauză de orbire la nivel global pentru populația activă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 65 de ani, iar retinopatia diabetică este cea mai frecventă complicație oculară cauzată de diabetul zaharat. O treime dintre pacienții diabetici fac retinopatie diabetică, iar o treime dintre cei cu retinopatie diabetică dezvoltă edem macular diabetic. Dacă nu este tratată, această afecțiune poate duce la pierderea completă a vederii centrale și periferice.
Pacienții care suferă de aceste două afecțiuni văd liniile drepte curbate și văd pete negre în zona centrală a vederii. Marea majoritate dintre ei au peste 50 de ani și/sau suferă de diabet de mult timp.
„Tipul și durata diabetului zaharat sunt factori principali de risc ai apariției și progresiei retinopatiei diabetice asupra cărora, din nefericire, încă nu putem interveni. În schimb, controlul metabolic și al diverselor afecțiuni asociate, așa cum sunt hipertensiunea arterială, dislipidemia și afectarea renală este esențial pentru încetinirea progresiei bolii. Edemul macular diabetic poate să apară în orice stadiu de evoluție a retinopatiei diabetice și este responsabil de fenomene vizuale care evoluează gradual, de la simple fluctuații ale clarității imaginilor și ștergerea contrastelor la distorsiuni, scotoame și scăderea marcată a vederii centrale. Examenul clinic periodic și evaluarea specifică prin tomografie retiniană în coerență optică, permit identificarea rapidă a edemului. Inițierea promptă a tratamentului intravitrean modern cu agenți anti-VEGF permite, după caz, conservarea sau recuperarea vederii centrale și menținerea unei performanțe vizuale utile pe termen lung cu impact pozitiv major asupra calității vieții.”, spune Conf. Dr. Daniel BRĂNIȘTEANU, UMF „Grigore T. Popa” Iași.
Bolile retinei constituie o problemă de sănătate considerabilă la nivel global, în contextul creșterii și îmbătrânirii populației în toată lumea. Aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume au afecțiuni de vedere care ar fi putut fi prevenite prin diagnosticare timpurie sau care nu au fost încă diagnosticate ori tratate. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, numărul persoanelor cu risc de pierdere a vederii este în creștere cu 55%, ceea ce se traduce în aproximativ 600 de milioane de noi persoane cu risc de pierdere a vederii în următorii 30 de ani.
1. WHO. Jan-Mar 2021. Second round of the national pulse survey on continuity of essential health services during the COVID-19 pandemic https://www.who.int/publications/i/item/WHO-2019-nCoV-EHS-continuity-survey-2021.1
2. IAPB 2021 Vision Atlas https://www.iapb.org/learn/vision-atlas/magnitude-and-projections/projected-change/
Vision Atlas/Romania https://www.iapb.org/learn/vision-atlas/magnitude-and-projections/countries/romania
3. WHO, World Report on Vision, 2019, Page 4 https://www.who.int/publications-detail/world-report-on-vision
