Un nou studiu realizat de Universitatea Yale și de Universitatea Humboldt a adus în prim-plan aportul semnificativ al zimbrilor reintroduși în Munții Țarcu din România în lupta împotriva schimbărilor climatice. Rezultatele cercetării arată că cei peste 170 de zimbri liberi din Carpații de Sud-Vest contribuie la absorbția și stocarea echivalentului de dioxid de carbon emis de multe autovehicule pe benzină.
Zimbrul, specie emblematică dispărută din România acum peste 200 de ani, a fost reintrodus în Munții Țarcu printr-o colaborare de succes între WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și Rewilding Europe1. Din 2014 până în prezent, peste 100 de exemplare au fost aduse în această regiune. Eforturile noastre au fost răsplătite și reintroducerea este un succes, în prezent în Munții Țarcu existând peste 170 de zimbri, ceea ce face această populație sa fie una dintre cele mai mari populații sălbatice din Europa.
De remarcat este faptul că turmele de zimbri nu sunt hrănite suplimentar, asigurându-se astfel că exemplarele reintroduse se dispersează și adoptă un comportament cât mai natural posibil. Peisajul mozaicat al Carpaților oferă o varietate de habitate, precum păduri, pajiști și zone de regenerare naturală, care abundă în biodiversitate, deci mai multe resurse de hrană zimbrilor. Într-un ecosistem variat, interacțiunile sunt mai complexe, iar funcționalitatea acestuia crește.
Studiul realizat de Oswald J. Schmitz (Yale University), Matteo Rizzuto (Yale University) și Gabriele Retez (Humboldt University of Berlin și WWF-România), cu sprijinul Global Rewilding Alliance, WWF-Olanda si Rewilding Europe, a arătat că zimbrii au un impact semnificativ în reducerea efectelor schimbărilor climatice, sporind capacitatea ecosistemelor de a înmagazina carbonul. Prin intermediul unui nou model matematic2, acum se poate calcula cantitatea suplimentară de dioxid de carbon atmosferic stocată în cadrul habitatelor, inclusiv în componenta faunistică a acestora.
Conform cercetărilor, un grup format din 170 de zimbri, care pășunează o suprafață de 48 km2 de habitate deschise (pajiști si ochiuri de pădure) într-o arie mai extinsă de 300 km2, contribuie la stocarea suplimentară a aproximativ 2 milioane de tone de carbon pe an, o cantitate de aproape zece ori mai mare decât cea înmagazinată în absența speciei.
Acestea sunt primele date specifice furnizate despre modelul elaborat la Universitatea Yale și sunt fundamentate pe cercetări anterioare3 publicate în reviste de prestigiu, precum Nature Climate Change, care subliniază potențialul eforturilor de reintroducere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Modelul este în curs de implementare în diverse regiuni din întreaga lume, în colaborare cu partenerii de la Global Rewilding Alliance, iar datele privind zimbrii din Carpații de Sud-Vest constituie primele rezultate obținute în urma studiului.
Ele demonstrează importanța vitală a eforturilor de reintroducere a zimbrilor, în combaterea efectelor nocive ale schimbărilor climatice și subliniază nevoia de a adopta soluții bazate pe natură în abordarea acestei crize globale.
Reintroducerea zimbrilor a vizat nu doar readucerea acestei specii emblematice în peisajul românesc și crearea unei populații viabile în regiunea Carpaților de Sud-Vest, ci și funcționarea ecosistemelor și promovarea turismului sustenabil. Iar acum, amploarea rezultatelor acestui studiu ne demonstrează că proiectul contribuie substanțial și la combaterea schimbărilor climatice.
Gabriele Retez, coautor studiu – cercetător la Humboldt University of Berlin și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a spus: „Munții Carpați oferă un sistem natural unic, unde oamenii au conviețuit timp de sute de ani cu cea mai mare diversitate și abundență de mamifere mari din Europa. Având o mare parte a Carpaților pe teritoriul sau, România joacă un rol crucial în conservarea acestor peisaje. Acest studiu, realizat împreună cu cercetătorii de la Yale, ne arată că rolul speciilor în funcționarea ecosistemelor poate fi semnificativă, chiar și în peisajele culturale românești, unde practicile agricole și managementul forestier au creat și menținut o varietate de habitate. Reintroducerea zimbrilor nu ajută doar la funcționalitatea ecosistemelor prin menținerea habitatelor deschise și sporirea diversității plantelor, zimbrul devine și un erou în lupta împotriva schimbărilor climatice”
Barbara Bendandi, Director Conservare WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a declarat: ”Prin proiectul de reintroducere a zimbrilor în Carpații de Sud-Vest, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a urmărit restaurarea și conservarea naturii la scară largă, contribuind astfel la refacerea ecosistemelor și aducând beneficii comunităților locale. Aceste eforturi de reintroducere se diferențiază de alte soluții bazate pe natură (Nature Based Solutions) prin faptul că pun accent pe valoarea intrinsecă a naturii sălbatice. Studiul realizat de Universitatea Yale reiterează faptul că lupta împotriva pierderii biodiversității și cea împotriva schimbărilor climatice trebuie să meargă mână în mână, deoarece efectele lor pozitive se amplifică reciproc atunci când sunt abordate simultan.”
Profesorul Oswald Schmitz de la Universitatea Yale, principalul autor al raportului și creatorul modelului, a explicat: „Cercetările noastre au arătat că prezența animalelor sălbatice poate spori semnificativ capacitatea unui ecosistem de a stoca carbon, cu o creștere de 60-95%, uneori chiar mai mult, în comparație cu situațiile în care aceste specii lipsesc. Acest lucru are potențialul de a îmbunătăți captarea și stocarea carbonului în ecosisteme la nivel global, cu cel puțin 6,4 miliarde de tone pe an. Această cantitate rivalizează cu oricare din primii cinci pași propuși de IPCC4 pentru reducerea rapidă a emisiilor nete, incluzând tranziția rapidă către energie solară și eoliană.”
Note:
1Proiectul de reintroducere a zimbrilor a fost implementat cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin intermediul programului său LIFE (LIFE Bison 2016-2021 și LIFE with Bison 2024-2029), precum și prin sponsorizări din partea Dutch Postcode Lottery, Cartier for Nature, Fondation Ensemble și alte organizații donatoare.
2Acest model al ciclului carbonului poate caracteriza și cuantifica impactul pe care animalele, atât carnivorele cât și erbivorele, îl pot avea asupra rezervelor de carbon ale ecosistemelor. Servește drept instrument pentru a examina fezabilitatea utilizării anumitor proiecte de reintroducere trofică, cu scopul de a amplifica captarea și stocarea carbonului. Această modelare oferă o bază crucială pentru sprijinirea procesului decizional legat de reintroducerea speciilor în natură, în vederea atenuării schimbărilor climatice și a contracarării pierderii biodiversității. Rizzuto, M., Leroux S.L, & Schmitz, O.J. Rewiring the carbon cycle: a theoretical framework for animal-driven ecosystem carbon sequestration. Journal of Geophysical Research: Biogeosciences 129, e2024JG008026, https://doi.org/10.1029/2024JG008026
3Schmitz, O. J. et al. Trophic rewilding can expand natural climate solutions. Nat. Clim. Change 1–10 (2023), https://doi.org/10.1038/s41558-023-01631-6
4IPCC = Intergovernmental Panel on Climate Change.
Pörtner, H.-O. et al. Climate Change 2022: Impacts, Adaptation and Vulnerability Working Group II Contribution to the Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. 10.1017/9781009325844 (2022).
