Doar unul din zece râuri din Munții Alpi mai e suficient de sănătos pentru a oferi necesarul de apă și a putea face față efectelor schimbărilor climatice, potrivit raportului Salvați râurile alpine, realizat de către WWF și Universitatea de Resurse și Științe Naturale din Viena. WWF România atrage atenția că țara noastră încă mai poate alege să își gestioneze durabil râurile de munte, prin măsuri urgente, cu aplicabilitate imediată în teren.
Râurile nedegradate, pâraiele, zonele umede și zonele inundabile oferă o serie de beneficii ale ecosistemelor, inclusiv apă potabilă și protecția împotriva inundațiilor, a declarat Christoph Litschauer, Managerul programului de ape dulci al WWF- Programul Alpi. Aceste sisteme sunt esențiale pentru traiul uman. Dincolo de serviciile de bază, trebuie, de asemenea, să privim râurile naturale, sănătoase ca fiind unul dintre cele mai bune măsuri de adaptare la schimbările climatice.
Potrivit studiului, doar 340 km de sisteme mari de apă alpine sunt încă în stare intactă din punct de vedere ecologic, comparativ cu 2300 km de porțiuni de râu puternic modificate sau artificiale.
Zonele de mare altitudine din Alpi funcționează ca rezervoare de apă pentru 14 milioane de oameni din opt țări. Râurile care traversează acești munți furnizează apă pentru uz casnic și agricol, sunt sursă de hrană, pentru pescuit, energie, locuri de muncă și zone de recreere.
Studiul evaluează starea actuală a 57000 km de râuri și evidențiază că 89 din 100 de râuri alpine sunt deja afectate în mod substanțial. Doar 11% din râuri au o stare ecologică foarte bună, restul fiind deviate, modificate sau afectate de centralele hidroelectrice.
Pe lângă îndiguirea și regularizarea râurilor, malurile râurilor alpine sunt transformate în zone de teren agricol sau zone urbane, reducând capacitatea naturală a acestora de a absorbi excesul de apă la inundații. O altă amenințare identificată în raport o reprezintă schimbările climatice. Aceasta se adaugă la rezultatele unui studiu separat (//www.apcc.ac.at/), efectuat de guvernul austriac, conform căruia creșterea temperaturii în Alpi este mult mai mare decât în alte regiuni ale lumii. Temperatura din Alpi a crescut cu 2°C în ultimii 200 de ani, cu mult peste creșterea medie a temperaturii globale de 0.85° C.
În contextul inundațiilor costisitoare și catastrofale care au afectat Europa în ultimii ani, WWF subliniază necesitatea de a consolida capacitatea de rezistență a ecosistemelor acvatice și face apel la guverne să pregătească un plan de acțiune pentru protejarea și reconstrucția ecologică acestor râuri.
În ciuda faptului că reprezintă unul dintre cele mai populate ecosisteme montane din lume, Munții Alpi găzduiesc o varietate de locuri sălbatice neatinse și sunt importanți pentru biodiversitate. Studiul WWF definește zone no-go, zone puse sub protecție legală și excluse de la construcția de noi centrale hidroelectrice și evidențiază porțiunile de râu pentru proiecte de reconstrucție ecologică necesare.
Care e starea râurilor din Carpații României?
Rețeaua de râuri și izvoare a României însumează 78,723 km lungime, dintre care 13 650 de km sunt în stare bună și foarte bună, reprezentând ultimele porţiuni ale ecosistemelor acvatice naturale. În noiembrie 2013 WWF România a ridicat public problema necesității unui act care să pună sub protecție râurile naturale cu stare ecologica bună și foarte bună și cele aflate în ariile naturale protejate, râuri cu apa de cea mai bună calitate, de care țara noastră are nevoie.
A fost derulată astfel campania Râurile de munte: ultima șansă și o petiție adresată Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, prin care se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase, incluzând desemnarea unor corpuri de râuri unde construcția de amenajări hidroenergetice să nu fie permisă. Petiția, semnată de peste 20.000 de români, a ajuns în atenția departamentului sus menționat, care a acceptat că luarea de măsuri e necesară, ținandu-se cont și de impactul pe care producerea hidroenergiei îl are asupra naturii.
După câteva luni de campanie, Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură a emis, în februarie 2014, o decizie oficială care a suspendat temporar procesul de avizare pentru toate investițiile de acest gen din țară și s-a dispus crearea unui grup de lucru mixt (format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură ai ANAR și WWF-România, reprezentând ONG-uri de mediu și de ecoturism interesate), care să traseze un set de principii și criterii pentru dezvoltarea sectorului de hidroenergie, în completarea legislației existente.
În luna august, microhidrocentralele au fost excluse din Acordul de Parteneriat dintre România și Uniunea Europeană, fiind, astfel, eliminate de la finanțările europene pentru perioada 2014-2020. WWF- România a solicitat ca anul acesta să fie emis un Ordin comun de Miniștri (Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) prin care se va dispune crearea unor zone de protecție (no-go) la nivel național, unde nu vor mai fi permise investițiile de acest tip și a unor zone unde vor fi permise, dar numai cu respectarea unor condiții de conservare.
