Interviu în exclusivitate cu Virginia Lupulescu reprezentat Grupul Editorial Trei
Să începem cu câteva cuvinte despre editură. S-a lansat la jumătatea deceniului ’90 – care a fost direcția pe care și-a propus-o (tipuri de cărți, tip de cititor, venituri dorite etc.)?
Editura TREI a fost înființată în anul 1994, într-o perioadă în care piaţa editorială românească se reabilita după lunga penurie de carte din perioada comunistă. Vasile Dem. Zamfirescu, profesor de psihanaliză la Facultatea de Filosofie, şi Silviu Dragomir, proaspăt absolvent al acestei facultăţi, și-au propus atunci să publice psihanaliză, un gen de carte aproape inexistent până în acel moment în România. Ideea s-a bucurat de succes, “Biblioteca de psihanaliză” a editurii devenind o autoritate în domeniu şi oferind cititorilor români, în premieră, ediţii complete ale operelor lui S. Freud şi C. G. Jung, mai întâi, iar apoi serii de autori fundamentali precum F. Dolto, D. Winnicott, M. Klein etc.
La vremea respectivă nu puteam profila nici tipul de cititor și nici veniturile acestuia. Efectiv, era o perioadă în care dorința de cunoaștere era foarte mare și doar bugetul alocat achizițiilor de carte era limita pe care fiecare cititor și-o putea impune.
Ce s-a schimbat în strategia editurii de atunci și până acum?
Pe măsură ce s-a extins portofoliul teoretic (psihologie academică, psihologie practică, eseu), s-a dezvoltat şi un departament de ficţiune, cu mai multe colecții care s-au bucurat de mare succes. TREI a adus pe piața românească Nordic Noir – colecția de ficțiune scandinavă, Young Fiction – prima colecție de literatură pentru adolescenți, colecții specializate pentru psihanaliză și psihologie practică, Literary Fiction și multe altele.
Din 2007, Pandora M fondată de Magdalena Mărculescu s-a asociat cu Trei, formându-se astfel grupul editorial TREI, care în prezent include trei branduri: Pandora M – carte pentru copii, literary fiction, nonficțiune upmarket și Lifestyle Publishing – nonficțiune generală, stil de viață, sănătate, sport, știință.
Cum a evoluat piața de carte în ultimii 4-5 ani? Care a fost impactul pandemiei asupra Editurii TREI? Dar al conflictului din Ucraina?
A evoluat și a involuat, în același timp. Abia ne reveniserăm după criza de la sfârșitul primului deceniu, piața începuse să aibă o creștere nu foarte mare, dar stabilă, oferta editorială se diversificase… și a apărut pandemia, care a decimat librării și edituri. Zona editorială nu a fost pe lista de susținere a guvernului, așa că ne-am descurcat cum am putut, ca de obicei.
În 2021 și 2022, creșterea prețurilor la energie și combustibil, în paralel cu creșterea prețului la hârtie au zguduit din nou piața de carte. Prețurile au crescut, forțate de aceste condiții, iar vânzările au scăzut.
Cum estimați că va arăta piața de carte în România în 2023?
Clar mai mică decât în 2019. Cu mai puține edituri și mai puține librării, planuri editorial foarte atent alcătuite.
Să vorbim puțin despre profilul cititorului din țara noastră. Vânzările de carte arată că lumea încă mai cumpără cărți, ceea ce este extraordinar. Cum arată profilul cititorului Editurii TREI?
Este un cititor din mediul urban, care dorește să fie la curent cu noutățile editoriale internaționale sau activează într-o zonă profesională în care titlurile de la noi sunt importante. Comandă online sau cumpără din librărie, frecventează târgurile de carte și își alcătuiește lista de lecturi cu foarte mare atenție.
Au devenit cărțile un bun de lux?
Da. Nu doar din cauza prețului crescut forțat de mediul economic și prohibitiv pentru oamenii cu venituri mici, ci și pentru că din multe zone din țară au dispărut biblioteci și librării. Sunt, probabil, mii de localități în țara asta unde cărțile nu se văd.
În ultimele trei decenii, guvernele României nu au avut absolut niciodată în agendele lor o campanie națională de încurajare a lecturii și consumului de carte. Statisticile privind analfabetismul funcțional, abandonul școlar, programele educaționale evazive și incoerente nu au făcut decât să îi îndepărteze pe copii de lectură. Editurile au făcut campanii punctuale de promovare a lecturii, dar nu pot susține o campanie națională de unele singure.
Ce s-ar putea face pentru ca tinerii să citească mai mult?
E o legendă urbană tristă: tinerii nu citesc.
Tinerii citesc. Poate că nu aleg întotdeauna cartea tipărită, pentru că sunt generații familiarizate cu multe device-uri. Poate că nu citesc autorii canonici sau clasicii. Au dreptul să își aleagă lecturile și trebuie să apreciem asta, ei citesc ce îi interesează și ce le folosește.
Să revenim puțin la cititorii Grupului Editorial TREI. Care sunt top 5 cele mai vândute titluri ale editurii de la înființare și până acum? Dar top 5 cele mai vândute serii/colecții?
De la înființare, s-au vândut constant titlurile din seriile Opere complete Freud și Jung. Dintre colecții, se vând foarte bine cele din psihologie și ficțiune.
Care a fost cel mai interesant feedback primit de la cititori?
Nu știm dacă e neapărat cel mai interesant, dar deja avem mulți prieteni care ne vizitează la standul editurii, în cadrul diverselor târguri de carte din București, din țară și chiar de la Chișinău. Sunt oameni care vin special pentru noi și cer recomandări de lectură ori ne spun despre titlurile lor preferate.
Dar cea mai amuzantă sau înduioșătoare întâmplare? (poate de la un târg/eveniment de lansare/legată de o carte sau un autor etc.)
Camelia Cavadia și Liviu Iancu au avut parte de întâniri emoționante cu cititorii lor, căci foarte mulți s-au regăsit în Măștile fricii și Xanax. ”Parcă ați scris despre mine” era cea mai frecventă declarație din partea cititorilor.
Cum sunt selectate cărțile care apar la editură? Care sunt criteriile avute în vedere?
Ne gândim atât la profilul cititorului român, la notorietatea autorului și a titlului străin, la cum ar rezona cu publicul nostru.
Ce ar trebui să știe un autor român înainte să trimită un manuscris/ propunere pentru editură? Ce criterii aveți în vedere?
În primul rând, limba română. Un manuscris fără diacritice, cu greșeli de exprimare și o redactare neglijentă va ajunge totdeauna în folderul NU.
Cât contează notorietatea autorului pentru acceptarea lui ca scriitor?
De obicei noi descoperim autori, așa cum s-a întâmplat cu Camelia Cavadia, Liviu Iancu, Ioana Maria Stăncescu, Remus Boldea. În privința autorilor străini, am avut mână bună cu John Green, Stieg Larsson, Elena Ferrante, Delia Owens, Edith Eva Egger, Paula Hawkins, Anna Todd, Benjamin Allire Saenz.
Editura TREI pune la dispoziția cititorilor cărți în formate diferite, în funcție de preferințe: print, ebook. Ce tip de carte preferă cititorii români? Ce tip de carte credeți că va fi preferat în 5 ani?
Cititorii români nu prea au fidelități, așa că nu putem generaliza, cred că preferințele țin și de generație. În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a consumului de carte în format digital – eBooks și audiobooks. Avantajul formatului digital este că poate susține formatul clasic și poate ajunge rapid și la cititorii din diaspora.
Ce vă propuneți pentru 2023?
Să rezistăm pe această piață editorială în continua mișcare și să aducem cititorilor români titluri la fel de interesante ca și până acum.
Cum se promovează editura?
Editura folosește un mix de marketing și PR, atât online cât și offline, care include: campanii în lanțurile de librării partenere, newslettere comericale și de promovare a noutăților editoriale, campanii pe Facebook, Instagram, LinkedIn, interviuri în presă, lansări de carte, organizare de evenimente online pentru parteneri, întâlniri cu cititorii în cadrul târgurilor de carte etc.
Care e tactica folosită de editură care generează cele mai mari vânzări?
Promoțiile, în mod clar. Mixul de oferte atractive de pe site-urile noastre cu cele pe care cititorii le găsesc în librăriile partenere.
