Ateneul Tătăraşi Iaşi invită publicul luni, 10 noiembrie, orele 1800, la vernisajul expoziţiei de caricatură POLONIA VERSUS CRIHANĂ – Florian Doru Crihană, Henryk Cebula, Andrzej Graniak, Grzegorz Szumowski, Jacek Frąckiewicz.
Vernisajul va fi prezentat de Florian Doru Crihană (unul dintre caricaturişti) şi Sabra Daici (de la Institutul Polonez din Bucureşti). Expoziţia este organizată de Ateneul Tătăraşi şi Institutul Polonez din Bucureşti şi va fi deschisă publicului în perioada 10 noiembrie – 1 decembrie 2008.
Lumea celor care cultivă umorul are calităţi speciale: fineţea observaţiei, ineditul asociaţiilor vizuale şi lingvistice, dar mai ales obişnuinţa de a lua atitudine – faţă de dizarmonii cotidiene sau globale, ale omului sau ale umanităţii – constituie date esenţiale, pledând, în fond, prin mijloace civilizate, pentru civilizaţie.
Am descris astfel, parţial doar – deoarece complexitatea acestui gen nu poate să încapă doar în câteva rânduri – universul caricaturiştilor, ce deţine un loc bine definit în zona artelor plastice.
În manifestările dedicate pe plan mondial caricaturii, festivalul polonez Satyrykon – înfiinţat în 1977, la iniţiativa graficienilor Andrzej Tomiałojć şi Robert Szecówka – constituie un eveniment de anvergură. Având la început un caracter local, festivalul Satyrykon şi-a diversificat aria de exprimare vizuală, cuprinzând creaţii din domeniul gravurii, sculpturii, afişului şi fotografiei. Concursul propriu-zis devine totodată un cadru pentru diverse manifestări, cum ar fi expoziţiile de autor; în cadrul lui s-au manifestat nume de referinţă ale caricaturii mondiale, cum ar fi : Eryk Lipiński, Szymon Kobyliński, Zbigniew Jujka, Andrzej Mleczko, etc.
Institutul Polonez din Bucureşti – care a deschis în 2006, la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, manifestarea Caricatura poloneză contemporană. Noua Generaţie şi Cei Trei Maeştri – organizează o nouă expoziţie, ce pune faţă în faţă – cu umor, desigur – un caricaturist român şi patru caricaturişti polonezi, afirmaţi pe plan mondial şi în cadrul festivalului Satyrykon. Cei cinci artişti aflaţi în confruntare pe simeze oferă o diversitate de maniere, de viziuni, într-o zonă atât de pretenţioasă cum este cea a umorului.
O caricatură prin excelenţă grafică, incisivă vizual şi ca semnificaţie, realizează Henryk Cebula în suita lui de desene. Imaginile succinte, cu personaje robotizate sau cu stranii interferenţe între lucruri şi fiinţe, pun în lumină asociaţii inedite, dar şi o remarcabilă inventivitate în modularea suprafeţei prin intermediul jocului de linii, de haşuri, dublată de capacitatea de selecţie a elementelor cheie ce-i susţin ideile.
Andrzej Graniak, în schimb, urmăreşte cu o anumită savoare efectele de materialitate, de volum sau de spaţialitate, desigur, în măsura în care acestea îi pun în valoare umorul situaţiilor surprinse. Sugestiile provenite din diferite spaţii culturale – ţinând de modul de interpretare al desenului – se combină cu o preocupare specială pentru decupajele sugestive ale imaginii şi pentru modernitatea ei.
Lucrările lui Grzegorz Szumowski dovedesc un talent deosebit pentru realizarea portretelor-şarjă ale unor personalităţi celebre, dar şi o uşurinţă deosebită în a construi «obiectul» în toată concreteţea sa. Această stăpânire a unui desen de o mare complexitate devine ea însăşi o cale de dezvoltare a umorului; exactitatea, precizia detaliului şi asociaţiile etalate de compoziţiile lui au darul de a-l declanşa cu promptitudine.
Preferând, ca şi ceilalţi participanţi la expoziţie, umorul care rezultă exclusiv din imagine, Jacek Frąckiewicz ştie să conceapă forme simple, sugestive, dar şi monumentale, lucru mai puţin obişnuit în domeniul caricaturii. Folosirea unor armonii contrastante de albastru şi brunuri roşcate sau ocruri dă o anumită seninătate compoziţiei şi creează un spaţiu amplu. Astfel, aspectul umoristic surprins de lucrările lui capătă o anumită universalitate, similară maximelor sau proverbelor.
Florian Doru Crihană – care a obţinut între 1990 şi 2006 nu mai puţin de 9 premii la Festivalul Satyrykon – susţine cu succes acest dialog cu artiştii polonezi prin compoziţiile sale pline de fantezie, ce au ca punct de reper fie imagini obişnuite din realitatea înconjuratoare, fie doar lucruri; dând frâu liber imaginaţiei, el ne transpune cu mult firesc în zona umorului prin asociaţiile hilare puse în valoare. Descoperim şi la el o plăcere a desenului, a valoraţiei şi a picturalităţii, care dau substanţă plastică lucrărilor sale.
Expoziţia «Polonia versus Crihană» reuneşte în acelaşi spaţiu cinci artişti, cinci personalităţi distincte, cu stiluri bine conturate, inconfundabile; urmărind ansamblul de lucrări, sugestia de opoziţie existentă în generic se transformă, de fapt, într-un act de comunicare cordială pe tărâmul peren al umorului. (Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă)
{mosloadposition user10}
