in turismul romanesc de la Marea Neagra in anii ’60–’70
Ieri, 9 octombrie, a avut loc deschiderea expoziției „Vederi Încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60–’70” la Sala Dalles (Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 18).
Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 octombrie–23 noiembrie 2014 începând de miercuri și până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.
„Vederi Încântătoare” este prima expoziție dedicată unuia dintre cele mai coerente și inovative proiecte ale modernității postbelice în arhitectura românească – planificarea în scopuri turistice a litoralului Mării Negre în perioada anilor ’60 și ’70. Expoziția este parte a unui proiect mai amplu de cercetare care mai include un seminar și o publicație. Proiectul este organizat de Asociația pepluspatru, în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană.
Expoziția propune o nouă lectură a identității vizuale și simbolice a litoralului românesc al Mării Negre plasând arhitectura în centrul unei culturi vizuale specifice epocii, esențială deopotrivă în înțelegerea politicilor turistice locale și a experienței modernizării. Astfel, expoziția își extinde cadrul de cercetare dinspre politicile spațiului către politicile imaginii, revizitând cele mai importante lucrări ale acestui laborator arhitectural între 1957–1973.
Neavând pretenția de a aborda în mod exhaustiv proiectul litoralului românesc, traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernității de tip socialist, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura de „loisir” le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.
Expoziția identifică proiectul arhitecturii de “loisir” de la Marea Neagră ca pe un câmp experimental de interacțiune între ideologie (Stat), expresie (arhitectură) și utilizare (turist).
Experiența litoralului este un episod important al modernității postbelice românești ce trebuie analizat în contextul cadrului organizat de petrecere a timpului liber, a raționalizării consumului, a condițiilor particulare de mobilitate ale turistului. Dincolo de complicata interdependență dintre preocupările ideologice, politicile de dezvoltare ale statului și practicile arhitecturale, proiectul subliniază integrarea programului arhitecturii de loisir din România într-un discurs transnațional, examinând difuzarea conceptelor și principiilor modernismului de tip occidental în economia și realitatea socialistă și modul lor particular de aplicare.
Explorarea expresiilor seducătoare ale arhitecturii litoralului și impactul turismului de masă asupra societății pornește de la o lectură atentă a microcosmosului socialist, descriind diversele practici de reprezentare ale arhitecturii (spațiu de recreere colectivă și decor al utopiei socialiste) și pragmatismul economic (politicile turistice ale anilor ’60 și ’70, atenția acordată tehnologizării și industrializării).
Designul expoziției de la Sala Dalles este conceput în formatul unor sateliți expoziționali ce cuprind fotografii de arhivă, o selecție de studii de caz – tipologii arhitecturale și planuri asociate cu o serie de referințe vehiculate de ambele părți ale Cortinei de Fier, interviuri, filme de propagandă, alături de lucrările artiștilor Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.
Curatorii expoziției sunt Kalliopi Dimou (Grecia), Sorin Istudor și Alina Șerban.
“Expoziția „Vederi Încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70” aduce în discuţie implicațiile reale ale modernității de tip socialist la nivelul urbanismului și arhitecturii de pe litoralul românesc. Am demarat acest proiect din dorința de a revizita complexitatea fenomenului postbelic al arhitecturii de loisir, esențial deopotrivă în înțelegerea politicilor turistice locale din acei ani, dar și a experienței modernizării în România.” au declarat curatorii expoziției.
Expoziția va fi urmată de un eveniment conex, seminarul „Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber”.
Evenimentul va avea loc la Muzeul Național de Artă Contemporană (Str. Izvor, nr. 2–4, Palatul Parlamentului, aripa E4, București, intrarea prin Calea 13 Septembrie) marți, 4 noiembrie, începând cu ora. 17.00.
Seminarul va reuni arhitecți, urbaniști, dar și reprezentanți din mediul academic din România și din regiune. Aceștia vor discuta despre schimbările socio-politice care au influențat arhitectura şi planificarea urbană în regiune, cu focus în mod deosebit pe urbanismul românesc de la Marea Neagră.
Printre participanți se vor număra Elvan Altan, Facultatea de Arhitectură, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscova; Carmen Popescu, Istoria Arhitecturii, Universitatea Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academia de Arte Viena.
Seminarul va fi moderat de: Ana Maria Zahariade, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.
Dezbaterea va fi deschisă și reprezentanților media.
Publicația „Vederi Încântătoare” va include o serie de texte teoretice despre modificările care au apărut în urbanismul și arhitectura de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70”, precum și imagini din arhiva Agerpres, Arhiva de imagine a Revistei Arhitectura.
Expoziția, precum și publicația și seminarul care o însoțesc sunt realizate de Asociația pepluspatru cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.
Proiectul cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri media: Agerpres, Zeppelin, Arhitext, Igloo, arhiforum.ro, feeder.ro, Șapte Seri, Radio France Internationale
