Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea de Paul Morland, volum apărut recent la Editura Trei, este o uimitoare istorie a schimbărilor demografice surprinzătoare și a migrațiilor în masă care au făcut și au desfăcut națiuni, continente și imperii. Demografia este cheia pentru înţelegerea lumii în care trăim. Extinderea Imperiului Britanic, transformarea Statelor Unite în superputere mondială, evoluţia Germaniei Naziste, a Japoniei Imperiale şi a Rusiei Sovietice nu pot fi explicate fără a înţelege rolul esenţial al populaţiei.
Paul Morland descrie pe larg procesul — început odată cu revoluția industrială — prin care populația a devenit o forță supremă a istoriei, esenţială pentru a înţelege Primăvara Arabă, ascensiunea fulminantă a Chinei, votul britanicilor pentru Brexit şi pe al americanilor pentru Donald Trump.
“În ultimii aproximativ 200 de ani, populația a trecut printr-o revoluție ce a schimbat lumea. Aceasta este istoria creșterii și prăbușirii statelor, a schimbărilor suferite de marile puteri și a prefacerilor economice, dar și povestea transformării vieții indivizilor, a britanicelor care, în decurs de numai o generație, au scăpat de teama că progeniturile lor vor muri înainte de a ajunge la maturitate, a japonezilor în vârstă, fără copii, care se sting singuri în apartamentele lor, a copiilor africani care au traversat Mediterana în căutarea unei vieți mai bune. O parte din aceste fenomene, cum ar fi scăderea nivelului mortalității infantile în Marea Britanie, ține într-adevăr de istorie. Altele, cum sunt numărul mare de japonezi fără copii care mor singuri sau al copiilor africani emigrați în Europa, sunt în desfășurare și azi, ba chiar dau semne de intensificare. Vârtejul demografic — ritmul mereu în creștere al modificărilor de populație — a tulburat globul de la o regiune la alta, distrugând vechile obiceiuri de viață pentru a le înlocui cu unele noi. Este povestea valului uman, a marelui flux uman, în creștere aici, în diminuare dincolo, dar și a contribuției sale vaste, adeseori omise sau minimalizate, la cursul istoriei”, ne explică autorul în debutul cărții.
Valul uman dezbate rolul populației în istorie. Cartea nu susține că marile tendințe ale populației — creșterea și descreșterea numărului nașterilor și deceselor, fluctuațiile statistice referitoare la populație, valurile de migrații — influențează întreaga istorie. Demografia, susține cartea, este doar un aspect al destinului omenirii. Autorul nu propune o viziune simplistă bazată pe explicații unice, nici una deterministă.
Paul Morland crede, mai degrabă, că demografia este un factor influențat de alți factori, numeroși și complicați, unii de natură materială, alții ideologici și alții accidentali. Efectele sale sunt variate, profunde și de lungă durată, dar la fel sunt și cauzele sale. Demografia e implicată în însăși țesătura vieții. Într-un sens, demografia este viață — începutul și sfârșitul ei. Analizarea populației explică foarte multe lucruri, dar trebuie legată și de alți factori cauzali, cum ar fi inovația tehnologică, progresul economic, modificările aduse credințelor și ideologiilor.
“Marele talent al lui Morland este capacitatea de a face legătura dintre factorii demografici şi evoluţiile politice, militare şi culturale ale lumii. Valul uman este o carte plină de intuiţii profunde, scrisă într-un stil limpede, accesibil oricui.” – The Times
„Morland demonstrează că politica unui stat este determinată de mărimea populaţiei sale, de structura pe vârste şi de nivelul de trai. Dacă o ţară are o populaţie tânără şi în creştere rapidă, vecinilor le va fi teamă de ea, iar dacă are o rată a natalităţii în scădere, economia sa va intra în declin. Valul uman este o excelentă demonstraţie a legăturii dintre demografie şi politică.” – Evening Standard
„O carte extrem de bine documentată, utilă tuturor celor interesaţi de geopolitică, economie internaţională şi demografie.” – Kirkus Reviews
Dr. Paul Morland este cercetător asociat la Universitatea din Londra, Colegiul Birkbeck, fiind o autoritate în domeniul demografiei. S-a format la Universitatea Oxford și a obținut un doctorat la Universitatea din Londra.
