Jumătate dintre angajaţii romȃni sunt nemulţumiţi de cantitatea de lumină naturală de care beneficiază la locul de muncă. 34% dintre aceştia declară că au lumină naturală în spaţiile de lucru dar şi-ar dori mai multă, în timp ce 16% se plȃng că lucrează în medii foarte puţin iluminte natural. Rezultatele au fost făcute publice de către VELUX Romȃnia, în urma unui studiu de piaţă realizat de către Unlock Research.
Ȋn Romȃnia nu există reglementări cu privire la standardele de iluminat natural la locul de muncă. Atȃt legislaţia în construcţii cȃt şi cea legată de sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu prevăd o normă clară vizavi de minimum de lumină naturală care trebuie să fie asigurat în spaţiile de lucru. Ȋn aceste condiţii, jumătate dintre angajaţii romȃni îşi desfăşoară activitatea în birouri insuficient luminate sau luminate preponderent artificial.
“Dincolo de lipsa unor normative, în Romȃnia nu există nici cadrul necesar pentru formarea specialiştilor în domeniul iluminatului natural. Arhitecţii care răspund de iluminatul natural nu au pregătirea necesară, iar inginerii sunt specializaţi doar în iluminatul electric. Este esenţial să avem arhitecţi specializaţi în această ramură pentru a valorifica lumina naturală în construcţiile viitoare.“ declară dr. Dorin Beu, directorul Laboratorului de Ingineria Iluminatului, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Potrivit rezultatelor cercetării inițiate de către VELUX România, 54% dintre angajații români petrec mai mult de 8 ore pe zi la locul de muncă.
„Este important ca aceştia să aibă cȃt mai multă lumină naturală în spaţiile de lucru sau să se asigure un echilibru între lumina naturală şi cea artificială. Lumina naturală asigură un confort vizual adecvat, creşte puterea de acomodare şi concentrare, are efecte pozitive asupra sănătăţii şi a echilibrului psihic. Lipsa acesteia sau prezenţa ei în cantităţi prea mici poate duce la probleme serioase de vedere, dar şi la dereglări ale bioritmului şi chiar a performanţei la locul de muncă.”, spune Iuliana Popescu, medic specialist, medicina muncii.
Din cauza iluminatului natural deficitar, cei mai mulţi dintre angajaţi folosesc lumina artificială încă de la primele ore ale dimineții. 58% dintre respondenți au declarat că sunt nevoiți să aprindă becurile chiar de la începutul zilei şi să le ţină astfel pȃnă seara, la sfȃrşitul programului.
Ȋntrebaţi dacă ştiu care sunt condiţiile optime de iluminat într-un spaţiu interior, 74% dintre cei intervievaţi au recunoscut că nu au nicio informaţie în această privinţă.
“Ȋntr-un spaţiu de lucru se consideră eficient un nivel de iluminare cu valori între 100-500 lux, fie că acesta este asigurat numai de lumină naturală, fie din surse mixte- naturale şi artificiale. Ȋn ceea ce priveşte strict iluminatul natural al incaperilor trebuie menţionat faptul că un perete vertical vitrat în întregime nu garantează că interioarele vor fi suficient luminate în profunzime. Lumina naturală pătrunde la interior pe o distanţă de maxim 4-5m în profunzime.
O soluţie pentru clădirile de birouri, şi nu numai, ar fi includerea unor luminatoare, tunele solare, sau ferestre de mansardă care să aducă lumina în zonele de lucru sau circulaţii îndepărtate de faţadă. Toate acestea ar asigura o bună iluminare naturală şi ar reduce considerabil consumul de energie electrică.”completează Alexandra Maier, arhitect VELUX Romȃnia.
Cu toate că doar 26% dintre angajaţi au informaţii legate de necesarul de lumină naturală, 87% dintre cei care au participat la studiu consideră binevenită elaborarea unor standarde privind iluminatul natural în construcţii.
Ȋn prezent, o comisie formată din arhitecţi, ingineri şi cercetători din Danemarca, Suedia, Belgia, Marea Britanie, Germania, Austria, Olanda, Slovacia, Slovenia, Cehia, Norvegia, Italia şi Romȃnia lucrează la elaborarea unui standard european pentru iluminatul natural. Primele normative vor fi făcute publice în 2012, urmȃnd a fi validate în cursul anului 2013. Acestea stipulează uniformizarea standardelor de iluminat natural în ţările europene, precum şi obligativitatea ca toate spaţiile de lucru să fie iluminate natural. Alte aspecte importante dezbătute de comise vizează: amplasamentul construcţiilor, asigurarea vederii spre exterior, creşterea performanţelor din punct de vedere al iluminatului natural şi sănătatea ocupanţilor.
Din Romȃnia, singurul membru al comisiei este Dorin Beu, directorul Laboratorului de Ingineria Iluminatului, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
„Ȋn urma acestor normative la nivel european, aşteptăm ca în Romȃnia să existe efecte legate de calculul dimensiunilor ferestrelor şi, mai mult decȃt atȃt, în funcţie de forma finală a standardului, acesta să aibă impact şi asupra urbanismului prin prevederea unui drept la însorire în clădirile rezidenţiale.”, adaugă Dorin Beu.
Ȋn ultimii ani, rezultatele cercetărilor şi experimentelor desfăşurate în centre universitare şi laboratoare din mai multe ţări europene, SUA şi Canada, au scos la iveală efectele pozitive ale luminii naturale în spaţiile de lucru. S-a constatat că angajaţii birourilor care beneficiază de multă lumină naturală se odihnesc noaptea mai bine şi sunt mai bine dispuşi şi productivi în timpul zilei, în timp ce aceia care lucrează în spaţii întunecate manifestă o dispoziţie mai proastă şi tonus scăzut.
“Aceste cercetări au arătat că este extrem de important să începem să privim lumina naturală ca pe un factor decisiv în asigurarea confortului şi în eficientizarea energetică a clădirilor. Compania VELUX a promovat întodeauna un model de arhitectură sustenabilă şi, în mod particular, valorificarea luminii naturale. Prin studiul desfăşurat anul acesta, am încercat să identificăm cȃt mai exact percepţiile şi nevoile romȃnilor în raport cu lumina naturală în spaţiile pe care le ocupă, aşa încȃt să găsim în viitor cele mai potrivite soluţii”, declară Alexandra Maier, arhitect VELUX Romȃnia.
Studiul iniţiat de VELUX Romȃnia a fost desfăşurat la sfȃrşitul lunii august 2011 prin intermediul companiei de cercetări de piaţă Unlock Research. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 600 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 4%.
