Direcţia Generală pentru Mediu a Comisiei Europene lansează cea de-a doua etapă din cadrul campaniei de comunicare a strategiei de biodiversitate pentru anul 2020. Lansarea noii campanii are loc în preajma Zilei Internaţionale a Diversităţii Biologice – stabilită în data de 22 mai de către Naţiunile Unite pentru a promova şi a face cunoscute problemele importante privind biodiversitatea.
Pornind de la succesul înregistrat ca urmare a acţiunilor desfăşurate în cadrul primei etape ale campaniei, noua etapă urmăreşte să stabilească legături pe termen lung între indivizi şi grupuri de indivizi care îşi iau angajamentul de susţinere a biodiversităţii. Această nouă fază le oferă celor interesaţi oportunitatea de a primi informaţii şi recomandări legate de modul în care se pot implica în protejarea biodiversităţii. Aceştia vor primi sfaturi legate de modul în care se pot implica, atât ei înşişi, cât şi prietenii lor, în acţiuni de protejare a biodiversităţii.
Punctul central al noi campanii este o aplicaţie 3D inedită creată pe pagina de Facebook dedicată campaniei Biodiversitatea, care le va permite utilizatorilor să includă poza de profil a tuturor prietenilor pentru a forma una dintre mascotele campaniei: Veveriţa Roşie, Tonul, Stejarul, Broasca sau Vrabia.
Campania Comisiei Europene – Biodivesitatea a înregistrat un succes considerabil în anul 2010, prin activităţi de comunicare care au avut ca obiectiv sublinierea modului în care viaţa noastră depinde de biodiversitate. În mai multe ţări europene au fost dezvoltate evenimente publice stradale, cu acţiuni ce au scos în evidenţă riscurile diminuării biodiversităţii prin vizualuri de impact reprezentând scene de crimă realizate prin linii trasate în jurul victimelor virtuale.
Peste 16.000 de oameni au participat la evenimente şi s-au implicat activ în cadrul acţiunilor legate de biodiversitate. Web site-ul dedicat campaniei (www.contamuniipealtii.eu) a înregistrat peste 3.7 milioane de vizite, filmul viral creat în urma campaniei a avut peste 1.9 milioane de vizionări, iar pagina de Facebook cu aplicaţia specială a înregistrat peste 55.000 de utilizatori activi. De asemenea, în anul 2010, campania Biodiversiatea a fost premiată la “European Excellence Award”, categoria de Mediu şi Ecologie.
Competiţie 2011
În noua etapă a campaniei Biodiversitatea 2011, cetăţenii Europei pot câştiga o excursie pentru două persoane în România, în regiunea Transilvania. Câştigătorul competiţiei va petrece o săptămână în mijlocul naturii, bucurându-se de rarităţile naturii precum observarea urşilor, alături de un ghid personal pe toată durata excursiei. De asemenea, câştigătorul va avea asigurat transportul şi cazarea.
Mecanismul competiţiei
Pentru a participa la competiţie, utilizatorii de Facebook trebuie sa viziteze pagina de Facebook a campaniei Biodiversitatea şi să utilizeze aplicaţia Biodiversifică-ţi Prietenii (Biodiversify Your Friends) – //apps.facebook.com/biodiversity/. Astfel, pozele tuturor prietenilor se vor transforma în mascota aleasă. După finalizarea acestui proces, utilizatorii trebuie să îşi demonstreze angajamentul de implicare în protejarea biodiversităţii prin acţiuni concrete. Acest angajament poate fi exprimat prin cuvinte, filme sau poze. În urma unui vot a utilizatorilor de Facebook, cele mai de impact 10 acţiuni vor fi jurizate de către Comisia Europeană care va decide câştigătorul final. Concursul se va desfăşura în perioada 20 mai – 31 iulie 2011.
Ce înseamnă şi de ce este importantă biodiversitatea?
Biodiversitatea – o varietate imensă de ecosisteme, specii şi gene care ne înconjoară – reprezintă asigurarea noastră de viaţă, oferindu-ne mâncare, apă, aer proaspăt, tratamente şi adăpost, ne fereşte de dezastre naturale şi de boli şi contribuie la echilibrarea climei. De asemenea, biodiversitatea reprezintă capitalul nostru natural, oferindu-ne servicii în cadrul unui ecosistem care ne susţine economia. Deteriorarea sau diminuarea biodiversităţii pun în pericol aceste servicii: vom pierde specii şi habitate, bogăţiile şi beneficiile pe care ni le oferă natura şi ne punem astfel în pericol bunăstarea.
În prezent, numărul speciilor pe cale de dispariţie se află la un nivel îngrijorător. Având ca principală cauză activităţile oamenilor, speciile sunt în prezent distruse de până la 1000 de ori mai repede decât în mod natural: conform datelor FAO, 60% dintre ecositemele lumii sunt degradate sau folosite nesustenabil; 75% dintre speciile de peşti sunt supra-exploatate sau degradate, iar 75% din diversitatea genetică a recoltei agricole a fost pierdută la nivel global începând cu 1990.
Aproximativ 13 milioane de hectare de păduri tropicale sunt tăiate în fiecare an, iar 20% dintre recifurile de corali tropicali au dispărut. În UE, doar 17% dintre habitate şi specii şi 11% dintre ecosistemele cheie protejate de legislaţia europeană sunt în stare bună. Toate acestea se întâmplă în pofida acţiunilor întreprinse pentru a combate pierderea biodiversităţii, acţiuni care au venit ca urmare a stabilirii obiectivului UE pentru biodiversitate pentru 2010, stabilit în anul 2001. Beneficiile acestor acţiuni au fost contrabalansate de presiunea continuă şi în creştere asupra biodiversităţii şi componentelor acesteia, înmulţirea speciilor străine, poluarea şi schimbările climatice. Alte cauze indirecte, cum ar fi creşterea populaţiei, lipsa de informare cu privire la importanţa biodiversităţii şi faptul că valoarea economică a biodiversităţii nu este reflectată în deciziile luate pentru protejarea acesteia, au un impact important asupra biodiversităţii.
Este evident faptul că oamenii trebuie să acţioneze urgent, să se informeze legat de consecinţele acţiunilor pe care le întreprind şi să-şi schimbe atitudinea pentru bunăstarea planetei. Acesta este obiectivul campaniei Biodivesitatea desfăşurată de Direcţa Generală pentru Mediu.
Strategia Uniunii Europene pentru Biodiversitate
În data de 3 mai 2011, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie pentru a stopa diminuarea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cadrul Uniunii Europene, până în anul 2020 – Asigurarea noastră de viaţă, capitalul nostru natural: strategia UE pentru biodiversitate pentru anul 2020.
Noua strategie se aliniază cu două angajamente pe care liderii UE şi le-au luat în luna martie 2010. Primul angajament este şi obiectivul menţionat în slogan: „Oprirea pierderii biodiversităţii şi degradării serviciilor oferite de ecosisteme în UE până în 2020 şi refacerea acestora pe cât posibil, sporind în acelaşi timp contribuţia UE pentru evitarea pierderii biodiversităţii la nivel global”.
Cel de-al doilea angajament este reprezentat de viziunea pentru anul 2050: „Până în anul 2050, biodiversitatea Uniunii Europene şi serviciile oferite de ecosisteme – capitalul natural – sunt protejate, valorificate şi restaurate corespunzător pentru valoarea intrinsecă a biodiversităţii şi pentru contribuţia esenţială a acestora la bunăstarea oamenilor şi la prosperitatea economică şi pentru ca schimbările majore cauzate de pierderea biodiversităţii să fie evitate.”
De asemenea, noua strategie este aliniată cu angajamentele globale făcute la Nagoya, în luna octombrie 2010, în cadrul Convenţiei pentru Diversitate Biologică, când liderii mondiali au adoptat un pachet de măsuri pentru a aborda pierderea biodiversităţii în următoarea decadă.
Există şase obiective mari şi 20 de acţiuni pentru a ajuta Europa să-şi atingă obiectivul. Cele şase obiective se referă la: implementarea legislaţiei UE cu privire la mediu pentru protejarea biodiversităţii; o mai bună protecţie a ecosistemelor şi folosirea infrastructurilor verzi; folosirea agriculturii şi acţivităţilor forestiere sustenabile; administrarea corectă a stocurilor de peşte; control sporit a speciilor străine; contribuţie sporită a UE pentru evitarea pierderii biodiversităţii.
Despre biodiversitate
Personalităţi publice şi activişti ecologici din România:
“Diversitatea lumii vii este cea mai importantă resursă de care dispune omenirea. Exploatată incorect, cu precădere în ultima sută de ani, această resursă sărăceşte şi, odată cu ea, şi şansa continuităţii existenţei noastre pe Terra. Speciile de plante şi animalele din natură deţin răspunsuri la întrebări cheie privind tratamente ale unor boli, soluţii pentru hrană şi pentru menţinerea unui climat propice vieţii oamenilor. Istoria Terrei ne învaţă că toate speciile care la un moment dat au fost dominante sub aspectul consumului de resurse, au dispărut. Spre deosebire de predecesori, omul are un plus : înţelepciunea. Nu trebuie decât să o folosească!” – Răzvan Popescu-Mirceni, Director ONG “Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic Club”
“Biodiversitate. Sunt înnebunită dupa cuvântul ăsta! Şi, mai ales, după semnificaţia lui. Pentru că e normalitate. Omenirea a fugit, a gonit atât de speriată de ea. S-a contorsionat şi s-a uscat şi acum se întoarce la firesc. La a primi darul şi atât. E ceva atât de liniştitor. Şi-au dat seama şi alţii că suntem diferiţi, că nu trebuie să ne încorsetăm în şabloane, că nu trebuie să încăpem în matriţe şi, în general, că nu trebuie nimic. Să ne luăm aşa cum suntem. Diverşi. Naturali. Respectând celelalte feluri de a fi. Fiecare cu formula sa de viaţă. Pădurea cu formula ei, animalele cu rânduiala lor, aerul aşa cum trebuie ca să celebreze viaţa, aşa totul capătă tâlc. Şi, dacă avem tâlc, e vorba de o poveste din care am învăţat ceva. De noi depinde happy-end-ul.” – Gianina Corondan, Prezentator şi realizator TV
"V-aţi gândit vreodată cum ar fi să existe doar oameni albi pe pământ, care să fie numai bărbaţi şi toţi jucători de fotbal? Cam trist, nu? Aşa cum omenirea are nevoie de bărbaţi şi de femei, de albi şi de negri, de catolici şi budişti, de medici, profesori, artişti etc., aşa are nevoie şi planeta de diversitate. Susţin biodeversitatea şi în glumă şi în serios." – Zoli Toth, Ambasador Earth Hour în România, artist
”Oamenii par a se plasa în momentul de faţă în afara ecosistemului planetar, într-un soi de confruntare cu acesta: pentru fiecare treaptă – economică, socială, tehnologică – pe care noi o urcăm, natura face câte un pas înapoi. Pădurile lasă loc oraşelor sau terenurilor agricole, munţii devin mine, apele, canale colectoare, vietăţile din apă, aer şi de pe uscat, simple surse de hrană, articole de vestimentaţie sau pur şi simplu victime. Valoarea biodiversităţii e greu de cuprins în cifre şi totuşi sunt studii care arată că dacă socotim numai exploatarea sustenabilă – prin eco turism, de exemplu – cifra la nivel mondial este de ordinul sutelor de miliarde. Nu rămane decât să învăţăm cum să trăim în armonie cu natura, nu împotriva ei, iar aşa cum într-un ecosistem fiecare specie are rolul ei, tot aşa trebuie să avem şi fiecare dintre noi, oamenii, contribuţia noastră la conservarea biodiversităţii.” – Doru Mitrana, Director Executiv ONG “MaiMultVerde”
"Diversitatea biologică pe care o celebrăm pe 22 mai reprezintă pentru fiecare dintre noi întreaga lume care ne înconjoară independent de cât de aproape sau departe suntem de natură. Facem parte din această diversitate şi prin activităţile noastre acţionăm asupra ei. 22 Mai este doar o zi din cele multe în care ar trebui să reflectăm asupra felului în care acţiunile noastre pot schimba în bine sau nu această lume. Diversitatea biologică este cea care face ca Pământul să fie un suport atât de frumos şi de atractiv pentru oameni." – Mihaela Cândea, Director ONG „Mare Nostrum”
“Comisia Europeană o numeşte “infrastructura verde” şi îi ataşează o valoare adesea perfect estimabilă în euro. Noi o numim “natură” şi ne-am bucurat de ea de când ne ştim, de cele mai multe ori fără să fim conştienţi ce resurse uriaşe consumăm. La limită, se poate spune că biodiversitatea este pe terminate, ca orice resursă abuzată. Însă, din fericire, este o resursă regenerabilă, dacă ne mobilizăm la timp. De la lei şi până la fluturi, de la pădurile amazoniene şi până la pădurile masacrate din România, biodiversitatea suferă şi asta ne afectează pe toţi, chiar dacă unele efecte sunt discrete sau deocamdată greu descifrabile. Pentru ca natura să ni se dăruiască la nesfârşit, trebuie să începem să-i dăruim şi noi grijă, atenţie şi respect.” – Daciana Sârbu, Membru al Parlamentului European, implicată în proiecte de mediu
“Dezechilibrul componentelor dintr-o biosferă cum este Rezervația Delta Dunării, cea mai importantă zonă umedă a Europei din punctul de vedere al biodiversității, poate duce la un dezastru al lanțului trofic și chiar al societăților umane deltaice. Economicul nu trebuie să subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie să armonizeze durabil natura și oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este în pericol nu numai să dispară sau să se întoarcă împotriva noastră, ci să nu poată fi admirată decât în poze de către copiii noștri. Să ne gândim doar că salvarea ei ne va salva, de fapt, pe noi, în cele din urmă! Trebuie să înțelegem că oricât de mult vom încerca, natura va fi mereu cu un pas înaintea noastră, și de fiecare dată când vom încerca să o modificam, repercusiunile se vor simți într-un fel sau altul." – Liviu Mihaiu, Președintele Asociației “Salvați Dunărea și Delta”
“Toată curtea e pavată. E practic aşa: se mătură, se spală uşor, nu “se face noroi când plouă”. Condiţii civilizate, dom’le!” – aşa mi-a spus cu mândrie proprietarul clădirii în care m-am mutat…
În urmă cu o săptămână am adus câteva bucăţi de gazon – din acela de se găseşte în magazine – gazon rulouri. Am luat şi niste pământ, l-am întins pe pavaj, l-am bătătorit uşor şi am pus gazonul peste. Am udat şi am tuns iarba şi, în fiecare zi, mă uitam fascinat la pata de culoare verde de pe pavajul meu roz-cărămiziu. Câteodată ridicam câte un colâ să văd dacă rădăcinile ierbii au trecut în pământul de sub rulouri. M-am bucurat când am descoperit primul gândâcel, prima râmă, când vedeam printre firele de iarbă mişcându-se tot felul de forme de viaţă. Undeva, în mintea mea, asta înseamnă că lucrurile merg bine. Dar gazonul nu a ţinut cu mine. Mare parte din el s-a uscat în timp. Azi e mai mult o pată galbenă cu câteva zone verzi. Mi-am spus – asta e! Nu creşte iarba unde vreau eu. Acum vreo două-trei zile, de dimineaţă, aud gălăgie şi ciripituri în curte. Mă uit pe geam şi văd 10-
15 vrăbii care alegeau fire de iarbă uscată pentru cuiburile lor. Aha – am zis din nou – uite, şi iarba uscată e bună la ceva! Speranţa moare ultima, nu-i aşa? …
Mă tot gândesc la o planetă frumos cimentată, curată şi cu unghiuri drepte. O lume de pavaje, trotuare şi drumuri asfaltate. O lume în care proprietarii ne vor spune cu mândrie: “E practic aşa: se mătură, se spală uşor, nu “se face noroi când plouă”. O lume în care eu sper să nu ajung să trăiesc, dar în care alţii ca mine sper să reuşească să reinventeze viaţa.” – Corneliu Belciug, Director ONG „Green Revolution”
"Iniţiativa Uniunii Europene de a revizui strategia de combatere a pierderii biodiversităţii reprezintă încă un pas în faţă. Deşi acest subiect nu a fost abordat cu seriozitatea cuvenită de către media românească, el acordă o şansă în plus speciilor ameninţate cu extincţia, şi propune o strategie punctuală până în 2020. Biodiversitatea în România se află în pericol din cauza intervenţiilor umane, a restrângerii habitatelor, a supraexploatării şi a turismului vânătoresc. În momentul de faţă ne dăm examenul seriozităţii faţă de generaţiile ce vor urma." – Şerban Copot, Director ONG „Generaţia Verde”
