UNICEF lansează o nouă inițiativă, „Siguranța apei pentru toți”, ce caută să atragă sprijin și resurse globale pentru copiii din zonele confruntate cu vulnerabilitate hidrică
La nivel mondial, peste 1,42 de miliarde de persoane, inclusiv 450 de milioane de copii, trăiesc în zone cu o vulnerabilitate hidrică ridicată sau extrem de ridicată, potrivit unei noi analize publicate de către UNICEF. Aceasta înseamnă că, la nivel mondial, unu din cinci copii nu are suficientă apă pentru acoperirea nevoilor sale zilnice.
Analiza, realizată în cadrul inițiativei Siguranța apei pentru toți, identifică zonele în care riscul de deficit fizic de apă se suprapune pe calitatea proastă a serviciilor de apă. Comunitățile ce trăiesc în aceste regiuni depind de apele de suprafață, de surse de apă neîmbunătățite sau de surse de apă aflate la peste 30 de minute distanță.
„Criza apei de la nivel mondial nu urmează să se declanșeze, ci s-a declanșat deja, iar schimbările climatice nu vor face altceva decât să o agraveze”, a afirmat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Copiii sunt cele mai afectate victime. Când puțurile seacă, copiii sunt cei care nu merg la școală din cauză că trebuie să aducă apă. Când secetele împuținează rezervele de hrană, copiii suferă de malnutriție și de retard de creștere. Când lovesc inundațiile, copiii se îmbolnăvesc de boli transmise prin apă. Iar când scad resursele de apă, copiii nu se pot spăla pe mâini pentru a se proteja de boli”.
Potrivit datelor, copiii din peste 80 de țări trăiesc în zone cu o vulnerabilitate hidrică ridicată sau extrem de ridicată. Africa de Est și de Sud raportează cea mai mare proporție a copiilor care locuiesc în astfel de zone, peste jumătate dintre copii – 58% – întâmpinând zilnic dificultăți în accesarea unei cantități suficiente de apă.
Urmează Africa de Vest și Centrală (31%), Asia de Sud (25%) și Orientul Mijlociu (23%). Asia de Sud este regiunea cu cel mai mare număr de copii care trăiesc în zone cu o vulnerabilitate hidrică ridicată sau extrem de ridicată – peste 155 de milioane de copii.
Situația este extrem de gravă pentru copiii din 37 de țări vulnerabile, așa cum o arată cifrele absolute și proporția copiilor afectați, trebuind mobilizate resurse, sprijin și acțiuni la nivel global. Această listă include Afganistan, Burkina Faso, Etiopia, Haiti, Kenya, Niger, Nigeria, Pakistan, Papua Noua Guinee, Sudan, Tanzania și Yemen.
Cererea de apă continuă să crească dramatic, în timp ce resursele se diminuează. Pe lângă creșterea rapidă a populației, urbanizarea, proasta utilizare și gestionare a apei, schimbările climatice și fenomenele meteorologice reduc cantitățile disponibile de apă sigură, exacerbând stresul hidric. Potrivit unui raport al UNICEF din 2017, aproape unu din patru copii ai lumii va trăi într-o zonă confruntată cu stres hidric extrem de ridicat în 2040.
Deși impactul deficitului de apă este resimțit de toți, cei care suferă cel mai mult sunt copiii cei mai vulnerabili. Copiii și familiile care trăiesc în comunități vulnerabile se confruntă cu două probleme concomitente, și anume nivelul crescut al deficitului de apă și cele mai reduse servicii de apă, ceea ce face ca accesul la o cantitate suficientă de apă să fie foarte susceptibil la șocuri climatice și fenomene extreme.
Drept răspuns, UNICEF lansează inițiativa „Siguranța apei pentru toți” cu scopul de a asigura că fiecare copil are acces la servicii de apă durabile și rezistente la schimbările climatice. Inițiativa urmărește mobilizarea unor resurse, parteneriate, inovații și a unui răspuns global în zonele vulnerabile identificate, care au cea mai mare și mai stringentă nevoie de servicii de apă, salubritate și igienă sigure, rezistente și durabile.
UNICEF face demersuri pentru a asigura:
1. Servicii sigure de alimentare cu apă potabilă la prețuri rezonabile: acces la servicii de apă la prețuri rezonabile, servicii care sunt sigure, durabile, aproape de casă și gestionate într-un mod profesionist.
2. Servicii de apă, salubritate și igienă și comunități rezistente la schimbările climatice: servicii de apă, salubritate și igienă care rezistă la șocurile climatice, funcționează folosind surse de energie cu emisii reduse de carbon și sporesc rezistența și capacitatea de adaptare la nivelul comunităților.
3. Acțiuni timpurii pentru prevenirea deficitului de apă: evaluarea resurselor, extragerea apei într-o manieră sustenabilă, utilizarea eficientă și măsuri de prevenire și avertizare timpurie.
4. Cooperare în domeniul apei pentru garantarea păcii și a stabilității: sprijin acordat comunităților și actorilor, astfel încât managementul echitabil al serviciilor de apă, salubritate și igienă să sporească stabilitatea politică, coeziunea socială și pacea și să prevină, în zonele de conflict, atacurile asupra infrastructurii și a personalului din domeniul apei și salubrității.
„Trebuie să acționăm acum atât pentru a răspunde acestei crize a apei, cât și pentru a preveni agravarea ei”, a declarat Fore. „Putem obține o siguranță a apei pentru fiecare copil doar prin inovare, investiții, colaborare și asigurarea unor servicii durabile și rezistente la șocurile climatice. Trebuie să acționăm pentru copiii noștri și pentru planeta noastră”.
Note
* Țările desemnate ca ‘zone vulnerabile’ îndeplinesc oricare dintre următoarele criterii: cel puțin 60% dintre copii trăiesc în zone cu o vulnerabilitate hidrică ridicată; cel puțin 40% dintre copii trăiesc în zone cu o vulnerabilitate extrem de ridicată; cel puțin 40% dintre copii trăiesc în zone cu o vulnerabilitate hidrică ridicată și extrem de ridicată; cel puțin 2 milioane de copii prezintă o vulnerabilitate hidrică ridicată și extrem de ridicată. Prin aceste intervale, se asigură că se acordă prioritate chiar și țărilor mai mici cu procente ridicate de copii afectați.
Deficit de apă: deficitul de apă apare atunci când cererea de apă este mai mare decât oferta și când resursele de apă disponibile se apropie sau au depășit limitele sustenabile. Deficitul de apă poate fi fizic sau economic.
Stres hidric: stresul hidric este o consecință a deficitului de apă și reflectă lipsuri la nivelul calității și al accesibilității apei. Stresul hidric se poate manifesta prin conflicte legate de resursele de apă, extragere excesivă sau stare proastă de sănătate și îmbolnăvire.
Vulnerabilitate hidrică extremă: vulnerabilitatea hidrică extremă este o combinație între cel mai ridicat nivel de deficit fizic de apă și cel mai redus nivel de servicii de alimentare cu apă potabilă care afectează o anumită populație (ape de suprafață, servicii de apă neîmbunătățite sau limitate).
Siguranța apei: capacitatea unei populații de a menține accesul durabil la apă în cantități corespunzătoare și la o calitate acceptabilă în vederea sprijinirii mijloacelor de subzistență, a bunăstării umane și a dezvoltării socioeconomice, în vederea protejării împotriva poluării transmise pe calea apei și a dezastrelor din domeniul apei și în vederea conservării ecosistemelor într-un climat de pace și stabilitate politică. Nesiguranța apei apare atunci când nu poate fi satisfăcută una sau toate aceste nevoi.
