Finalul lunii iulie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. Începând cu 17 iulie și până pe 16 august, la Galeria Verticală (str. Popa Petre nr. 21), privitorii pot explora perspectiva nostalgică în cheie steampunk asupra filmului din 1927, Metropolis, realizată de Daniel Loagăr, co-fondatorul și curatorul Celulei de Artă iar de pe 21 iulie și până pe 20 august, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția Wrong Freedom a artistei Gizella Popescu, două studii asupra condiției umane și artistice.
“Metropolis” este un film genial, plin de efecte speciale pentru acea perioadă, dar să nu-l iei prea în serios. Este ca un amestec nebun între teatru absurd și jocuri video retro, cu costume ciudate și scenografie supradimensionată. Dacă vrei să vezi cum ar fi dacă Charlie Chaplin ar fi întâlnit Star Wars într-o discotecă, acesta este filmul pentru tine!
Deci, rezumatul pe scurt: tipul popular se transformă într-un erou, salvează orașul de la un bătrân rău și îl cucerește pe inima unei fete faine. Dar cel mai important, există explozii și distracție în stil retro SF.”, spune Daniel Loagăr despre filmul care a inspirat expoziția.
În schimb, lucrările Gizellei Popescu reflectă deopotrivă o critică și o introspecție asupra modului în care percepem moștenirea estetică, raportat la valorile actuale ale societății, în general, și ale artei contemporane, în particular. Imaginile sunt fragmentate, juxtapuse ori alegorice, într-un context ludic intenționat. Decorurile sunt aproape teatrale, iar elementele și personajele se recompun și se reinventează în scenete care invită la discurs. Abundă senzația unei false ordini, în care forme nedistinctive pun la îndoială realitatea și valorile. Fiecare scenă este o explozie de culoare si de forme, pentru cel mai mare impact vizual. Mediul picturii este, prin esență, un mediu dedicat culorii, lucru pe care artista și l-a asumat deplin.
Lucrarea Wrong Freedom vorbește despre asumarea condiției de pictor într-o lume contemporană, jonglând cu tematica libertății, reprezentată de păsări, dar și cu ispitele – ce anume consumăm și cum.
Lucrarea After Party este gândită ca o lăsare a cortinei peste ultimul personaj rămas la masă, după bal. Reflectă și ea la condiția umană, la cine și ce rămâne după ce consumăm totul. Decorul parizian reflectă o oarecare ciclitate a întrebărilor naturii umane. Ceea ce este astăzi a fost și ieri.
În practica sa recentă, artista explorează, într-un stil fluid și ușor ironic, arhetipurile umane tradiționale și contemporane, punând accent atât pe diluarea memoriei colective, cât și pe căutările de descifrare a sensului din perspectiva omului contemporan.
Gizella Popescu este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, a expus în galerii private și spații neconvenționale, în saloane de artă și expoziții de grup și personale. Lucrările sale se află în colecții private din țară și străinătate, fiind incluse în mai multe cataloage de artă editate de către Uniunea Artiștilor Plastici din România.
De asemenea, până pe 7 august, la Celula de Artă din B-dul Carol nr. 53, poate fi văzută expoziția „Vinovatul fără vină”, punctul culminant al anilor de masterat ai artistei Adelina Cîmpeanu, care se desfășoară în fața ochilor dumneavoastră. Această odisee artistică profundă începe la Universitatea Națională de Arte din București, unde Adelina și-a perfecționat abilitățile și s-a angajat într-o explorare transformatoare a autoexprimării.
De-a lungul anilor, Adelina a aprofundat fără teamă diverse teme, medii și tehnici, lăsând o amprentă de unică în fiecare demers al său. De la reflecțiile ei emoționante despre transcendență și natura enigmatică a viitorului, până la omagiu sincer adus țăranilor români, fiecare compoziție se împletește cu experiențele ei personale, invitând spectatorii să reflecteze asupra propriilor călătorii.
Expoziția invită la contemplarea complexității vinovăției și inocenței, așa cum sunt descrise prin creațiile sale. Prin compoziții care provoacă gândirea și prin utilizarea abil a diferitelor medii, ea invită spectatorii să exploreze natura paradoxală a vinovăției fără vină. Fiecare operă de artă servește drept portal în lumea interioară a artistei, unde introspecția personală și temele universale se întâlnesc.
În centrul acestei expoziții se află vaca, simbol cu profundă semnificație în explorarea artistică a artistei. Vaca întruchipează o bogată mare de simbolism, reprezentând nu numai prezența tangibilă a unui animal, ci și profunzimea conexiunii noastre cu lumea naturală. Prin arta ei, artista caută să pătrundă în esența acestei conexiuni și să dezgroape poveștile complicate care se află înăuntru.
În cadrul „Vinovatului fără vină”, artista folosește o serie de tehnici pentru a evoca emoții și a provoca simțurile. Folosirea culorilor în ulei aduce vibrație și profunzime pânzelor ei, permițând vacii să prindă viață. Prin juxtapunerea culorilor contrastante, ea creează un limbaj vizual care provoacă atât armonie, cât și tensiune, reflectând complexitățile narațiunii vacii. În lucrari, artista experimentează cu elemente geometrice. În mijlocul formelor organice ale vacii, ea încorporează strategic forme geometrice care adaugă o notă de structură și contrast. Această juxtapunere servește ca un dialog vizual între natural și creat de om, subliniind în continuare complexitățile relației noastre cu lumea din jurul nostru.
Iar în salonul permanent de la Palatul Bragadiru, deschis publicului de miercuri până duminică, între orele 16:00 – 18:00 dar și în zilele în care au loc evenimente la Palatul Bragadiru pot fi văzute lucrările artiștilor Adelina Câmpeanu, Alex Manea, Alexandru Răduță, Călin Mihalache, Daniel Loagăr, Elena Prada, Gabriela Monica Tîrziu, Gizela Popescu, Ioana Cristodorescu, Ioana Norica Popescu, Jamal Louis Kareem, Liana Herea, Marina Bira, Medeea Stănescu, Sebastian Beianu, Silviu Petrescu și Theodor Grigoraș.
