Studiul este primul care explorează efectul consumului de cafea asupra rețelei neuronale la acest nivel de detalii 1. Rezultatele au ajutat la o înțelegere modernă a câtorva dintre efectele observate în studiile existente asupra cafelei; inclusiv control motor îmbunătățit, vigilență sporită și beneficii pentru învățare și memorie 1.
Un nou studiu publicat în Molecular Psychiatry și sponsorizat de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), oferă informații unice cu privire la modificările funcționale și de conectivitate care au loc în creierul persoanelor care consumă cafea în mod regulat 1. Acesta include constatări conform cărora, în repaus, consumatorii de cafea au prezentat un grad redus de conectivitate în două zone ale creierului (cunoscute drept precuneusul drept și cortexul insular drept), indicând efecte precum control motor îmbunătățit și vigilență sporită (ajutându-i să poată reacționa mai bine la un stimul), în comparație cu persoanele care nu consumă cafea 1.
Tipare de conectivitate mai eficientă au fost constatate și în alte zone ale creierului (inclusiv în cerebel și între talamus și cerebel), în concordanță cu efectele care includ controlul motor îmbunătățit în rândul consumatorilor de cafea, în comparație cu persoanele care nu consumă cafea 1.
Alte rezultate au inclus o creștere a activității dinamice observată în mai multe zone cerebrale și sub-corticale ale creierului în rândul consumatorilor de cafea, în concordanță cu efectele care includ o reducere a rătăcirii gândurilor, creșteri ale atenției, vigilenței și excitării, precum și învățare și memorie îmbunătățite. Simplu spus, aceste modificări sugerează o mai bună abilitate de concentrare. Aceste zone ale creierului includ cerebelul, striatumul, talamusul, parahipocampusul și girusurile lingual și inferior occipital 1.
Interesant de remarcat, diferențele structurale și de conectivitate observate în rândul persoanelor care consumă cafea în mod regulat în acest studiu s-au produs și în rândul celor care nu consumă în mod obișnuit, la scurt timp după ce au consumat o ceașcă de cafea. Acest lucru indică faptul că o cantitate de cafea poate impune aceste modificări într-o perioadă scurtă de timp și că aceste efecte sunt determinate de cafea 1.
Cercetarea a fost realizată de o echipă condusă de Profesorul Nuno Sousa, din cadrul Școlii de Medicină, Universitatea din Minho, Portugalia. Cercetătorii au utilizat tehnologia denumită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (IRMf), pentru a compara conectivitatea și structura creierului a 31 de consumatori de cafea (care consumă cafea în fiecare zi) și 24 de persoane care nu consumă cafea; în repaus, în cursul efectuării unei sarcini și imediat după consumul unei cești de cafea 1.
Profesorul Nuno Sousa a declarat: “Este pentru prima dată când a fost studiat efectul consumului regulat de cafea asupra rețelei neuronale la acest nivel de detalii. Utilizând tehnologia IRMf, am putut observa în timp real efectul cafelei asupra structurii și conectivității funcționale a creierului, precum și diferențele între persoanele care consumă cafea în mod regulat și cele care nu consumă. Aceste rezultate – cel puțin parțial – au ajutat la o înțelegere modernă a câtorva dintre efectele observate în studiile existente asupra cafelei; inclusiv control motor îmbunătățit, vigilență sporită și beneficii pentru învățare și memorie.”
Efectul cafeinei și cafelei asupra performanței mentale a fost studiat masiv până în prezent, studiile anterioare demonstrându-i efectele în ceea ce privește îmbunătățirea atenției, vigilenței și excitației 2,3, controlul motor 4, precum și învățarea și memoria 5,6. Aceste noi rezultate completează studiile în domeniu, oferind informații cu privire la modificările structurale din spatele acestor efecte 1.
Mai multe informații despre cafea regăsiți și pe site-ul Asociației Române a Cafelei: http://www.desprecafea.info/. Pentru a vă alătura comunității iubitorilor de cafea, urmăriți paginile de Social Media: https://www.facebook.com/desprecafea.info/ și https://www.instagram.com/desprecafea/.
Consumul moderat de cafea poate fi definit ca 3–5 cești pe zi, conform analizei Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară asupra siguranței cafelei7.
Autorul raportului
Profesor Nuno Sousa, Școala de Medicină, Universitatea din Minho, Portugalia.
Referințe
1. Magalhaes R et al. (2021) Habitual coffee drinkers display a distinct pattern of brain functional connectivity. Molecular Psychiatry. Published online ahead of print: https://www.nature.com/articles/s41380-021-01075-4
2. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased fat oxidation leading to a reduction in body fat mass (ID 735, 1484), increased energy expenditure leading to a reduction in body weight (ID 1487), increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103) and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/20061.EFSA Journal, 9(4):2054.
3. Kahathuduwa CN, et al. (2018) l – Theanine and caffeine improve target-specific attention to visual stimuli by decreasing mind wandering: a human functional magnetic resonance imaging study. Nutrition Research, 49:67–78.
4. McLellan TM et al. (2016) A review of caffeine’s effects on cognitive, physical and occupational performance. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 71:294-312.
5. Klaassen EB, et al. (2013) The effect of caffeine on working memory load-related brain activation in middle-aged males. Neuropharmacology, 64:160–7.
6. Haller S, et al. (2017) Caffeine impact on working memory-related network activation patterns in early stages of cognitive decline. Neuroradiology, 4:387–95.
7. EFSA (2015) Scientific Opinion on the Safety of Caffeine, EFSA Journal, 13(5):4102.
