Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul cazurilor de obezitate crește cu 30 de milioane în fiecare an. Această afecțiune, pe care unii experți o definesc deja ca o pandemie globală, afectează peste 600 de milioane de persoane din întreaga lume, iar combaterea ei este una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor moderne.
Totodată, obezitate este asociată cu o serie de boli cronice și este unul din factorii care cresc riscul de a dezvolta sindrom metabolic, definit ca un cumul de afecțiuni care determină creșterea riscului cardiovascular.
„Obezitatea este rezultatul unui cumul de factori care pot fi atât de natură genetică, dar și factori de mediu precum sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut, stresul sau chiar nivelul redus de educație. Este demonstrat că există o serie de patologii, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat sau chiar cancerul, care sunt asociate cu supraponderalitatea și conduc la o incidență ridicată în ceea ce privește mortalitatea”, a declarat dr. Corina Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, activitatea fizică insuficientă este un factor de risc important pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet. Statisticile arată că peste 80% din populația adolescentă la nivel mondial nu face suficientă mișcare. Astfel, recomandările OMS în privința copiilor și adolescenților sunt de cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată pe zi, iar în cazul adulților de minimum 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 minute activitate fizică intensă pe săptămână¹.
Dintre țările UE, cel mai mare procent de persoane care fac exerciții fizice cel puțin două ore și jumătate pe săptămână este în Finlanda (54%), Danemarca (53%), Suedia (53%), Austria (49%) și Germania (47%), în timp ce la polul opus se situează România (7,5%) și Bulgaria (9%)².
Însă efecte pozitive asupra sănătății sunt vizibile atunci când au loc schimbări la nivelul stilului de viață, care pot diminua factorii de risc metabolic la persoanele care se confruntă cu exces de greutate sau cu tulburări metabolice semnificative. Există peste 4.000 de polifenoli naturali (substanțe de origine vegetală cu proprietăți antioxidante), iar includerea lor în dietă poate contribui la un stil de viață sănătos. Produse precum fructele, legumele, uleiul de măsline, vinul, ceaiul, berea sau cacao, conțin antioxidanți benefici.
Consumul de alimente bogate în vitamine, minerale și compuși bioactivi precum polifenolii, poate ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare, neurodegenerative sau diabet. Când vine vorba de hidratare, consumul moderat de băuturi fermentate, cum ar fi berea, ar putea fi o opțiune care poate face parte dintr-o dietă echilibrată, atâta timp cât este consumată moderat, de adulți sănătoși. De fapt, Societatea Spaniolă pentru Nutriție Comunitară (SENC) include băuturile fermentate (bere, vin, șampanie și cidru) în Piramida Alimentației Sănătoase dacă sunt consumate cu moderație. În cazul berii, consumul moderat este definit ca o cantitate de 330 ml/zi în cazul femeilor și 660 ml/zi în cazul bărbaților.
Potrivit unui raport Eurostat, peste două treimi dintre românii cu vârsta de peste 15 ani (65%) nu consumă zilnic fructe și legume, ceea ce îi plasează pe ultimul loc în UE. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puțin cinci porții de legume și fructe în fiecare zi (400g) este cea mai mare în Danemarca (26%), Olanda (25%), dar și în Marea Britanie (33%). La polul opus, se situează România (3,5%) și Bulgaria (4,4%)³.
¹ https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/physical-activity
² https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20170302-1
³ https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7694616/3-14102016-BP-EN.pdf/1234ac94-27fd-4640-b9be-427a42d54881
