Un bilion de euro pentru a investi in viitorul Europei — cadrul bugetar

al UE pentru perioada 2014-2020

Parlamentul European și-a exprimat marți, 19 noiembrie, votul favorabil cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2014-2020. Acordul Parlamentului European deschide calea către aprobarea finală de către Consiliu în următoarele săptămâni. S-au încheiat doi ani și jumătate de negocieri intense, de când Comisia a prezentat propunerile, la 29 iunie 2011.

Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a salutat votul: „Aceasta este o zi importantă pentru Europa. Parlamentul European și-a exprimat acordul final cu privire la bugetul european pentru perioada cuprinsă între 2014 și 2020, marcând astfel încheierea cu succes a unui proces de negociere îndelungat. Acum, Consiliul poate pecetlui acordul într-un scurt timp. Uniunea Europeană va investi aproape un bilion de euro pentru creștere economică și locuri de muncă în perioada cuprinsă între 2014 și 2020. Bugetul UE este modest din punctul de vedere al dimensiunii sale, în comparație cu avuția la nivel național. Însă bugetul alocat pentru un singur an înseamnă mai mulți bani – în prețurile de astăzi – decât valoarea întregului plan Marshall la vremea respectivă! Bugetul nostru modern și orientat către viitor poate aduce o schimbare reală în viețile oamenilor. Acesta va contribui la consolidarea și sprijinirea redresării economice în curs la nivelul întregii Uniuni Europene. Fondurile sunt alocate pentru ca să putem ieși din criză, să oferim sprijin financiar celor care trăiesc sub limita sărăciei sau celor care sunt în căutarea unui loc de muncă, pentru a oferi oportunități de investiții întreprinderilor mici și asistență comunităților locale, agricultorilor, cercetătorilor și studenților. Acesta este un acord care vine în sprijinul fiecărei familii din Europa. Europa este parte a soluției”.

Urmăriți aici mesajul video transmis de președintele Barroso.

Janusz Lewandowski, comisarul pentru buget și programare financiară, a declarat: „Am reușit! În urma votului de astăzi din Parlamentul European, putem să asigurăm previzibilitatea finanțării pentru aproximativ 20 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii europene, pentru milioanele de persoane cele mai sărace din lume, pentru aproximativ 100 000 de orașe și regiuni, precum și pentru mii de laboratoare și universități. Europa și-a atins obiectivul! Veți dispune de fonduri europene pentru a investi în creștere economică, în cercetare, în educație, pentru a-i ajuta pe tinerii fără un loc de muncă și pentru a acorda ajutor umanitar în următorii șapte ani. Este mesajul cel mai potrivit pe care Europa îl poate transmite cetățenilor săi cu câteva luni înainte de următoarele alegeri europene: Europa funcționează, Europa funcționează acum!”

Care este valoarea bugetului și pentru ce este alocat?

Cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020 permite Uniunii Europene să investească până la 960 de miliarde euro în credite de angajament (1,00% din VNB al UE) și 908,4 miliarde euro în credite de plată (0,95% din VNB al UE). Instrumentele pentru situații neprevăzute (precum Rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate și Instrumentul de flexibilitate) și Fondul european de dezvoltare se află în afara plafoanelor CFM. În cazul în care ar fi activate integral, acestea reprezintă încă 36,8 miliarde euro (sau 0,04% din VNB al UE). Cadrul bugetului UE pentru 2014-2020 definește prioritățile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în conformitate cu strategia UE de creștere economică, „Europa 2020”. De exemplu, în comparație cu cadrul actual, suma aferentă rubricii 1a (Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă) este majorată de la 91,5 miliarde euro (= 9,2% din buget) la 125,6 miliarde euro (13,1% din buget)¹.

Douăsprezece puncte principale

Viitorul buget este un buget modern pentru Uniunea Europeană a secolului 21. În cele ce urmează sunt prezentate douăsprezece puncte principale care exemplifică o serie de inovații importante și care fac dovada unei valori adăugate clar europene.

● Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot conta pe sprijin de la viitorul buget al UE, care aduce o contribuție semnificativă la crearea de locuri de muncă prin intermediul Fondului social european (FSE) și al Fondului european de dezvoltare regională. Cel puțin 70 de miliarde euro (adică aproximativ 10 miliarde euro anual) vor fi disponibile în cadrul FSE în acest scop, completând acțiunile naționale în acest domeniu. Noua Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor corelată cu FSE și în valoare de cel puțin 6 miliarde euro va sprijini punerea în aplicare a „Garanției pentru tineret” în perioada 2014-2015. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde euro² pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde euro pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european.

● Mai mulți tineri ca niciodată își pot planifica șederea în străinătate cu sprijinul acordat din noul program Erasmus + al Uniunii Europene. Având obiectivul de a promova competențele și capacitatea de inserție profesională, programul va dispune de un buget de aproape 15 miliarde euro³, cu 40% peste nivelul actual, în termeni reali. Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesională, pentru a munci sau pentru a desfășura activități de voluntariat în străinătate, printre acestea numărându-se 2 milioane de studenți din învățământul superior, 650 000 de ucenici și de elevi din învățământul profesional, precum și peste 500.000 de tineri implicați în programe de schimb de experiență sau de voluntariat în străinătate. Până la 200.000 de studenți care intenționează să urmeze un program complet de studii de masterat în străinătate, pentru care rareori sunt disponibile granturi sau împrumuturi naționale, vor beneficia de o nouă schemă de garantare a împrumuturilor, gestionată de Fondul european de investiții. 600 de parteneriate în domeniul sportului, inclusiv evenimente europene de tip non-profit, vor beneficia, de asemenea, de finanțare. Două treimi din buget sunt alocate oportunităților de învățare în străinătate pentru persoane, atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia; iar restul va fi destinat sprijinirii parteneriatelor dintre instituții de învățământ, organizații pentru tineri, întreprinderi, autorități locale și regionale și ONG-uri, precum și reformelor de modernizare a educației, a formării profesionale și promovării inovării, antreprenoriatului și sporirii capacității de inserție profesională.

● Cultura europeană, cinematografia, televiziunea, muzica, literatura, arta spectacolului, patrimoniul și domeniile conexe vor beneficia de un sprijin mai ridicat în cadrul noului program „Europa creativă” al UE. Cu un buget de aproximativ 1,5 miliarde euro⁴ pentru următorii șapte ani (în termeni reali cu 9% peste nivelurile actuale) programul va stimula sectoarele culturale și creative, care reprezintă o sursă majoră de locuri de muncă și de creștere economică. Capitalele europene ale culturii, Marca patrimoniului european, Zilele patrimoniului european și cele cinci premii europene (Premiul UE pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra, Premiul UE pentru arhitectură contemporană, Premiul UE pentru literatură, premiile „European Border Breakers” și premiul MEDIA) vor fi și ele sprijinite de programul „Europa Creativă”.

● Activitatea de cercetare și inovare finanțată de UE va contribui mai bine la îmbunătățirea calității vieții europenilor și va consolida competitivitatea globală a UE. Noul program pentru cercetare și inovare, Orizont 2020, dispune de un buget de aproape 80 de miliarde euro⁵ — cu aproximativ 30% mai mult, în termeni reali, decât în cadrul actual. Programul Orizont 2020 este, în mod clar, un element central al efortului UE de a genera creștere economică și de a crea noi locuri de muncă în Europa. Cercetătorii și întreprinderile din întreaga Europă pot conta pe sprijinul semnificativ majorat și simplificat al UE. Programul va oferi un impuls pentru activitatea de cercetare de vârf din Europa, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, va consolida poziția de lider industrial în domeniul inovării, inclusiv prin investiții în principalele tehnologii, va oferi un acces mai bun la capital și sprijin pentru IMM-uri și va contribui la abordarea principalelor provocări societale, precum schimbările climatice, dezvoltarea transporturilor și a mobilității durabile, creșterea accesibilității, din punctul de vedere al prețurilor, a energiei regenerabile , siguranța și securitatea alimentară sau abordarea provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației. Cel mai important este faptul că programul va contribui, de asemenea, la reducerea decalajului dintre cercetare și piață, de exemplu, prin sprijinirea eforturilor întreprinderilor inovatoare de a transforma progresele lor tehnologice importante în produse viabile cu potențial comercial real. Cooperarea internațională va fi o prioritate importantă a programului „Orizont 2020”. În cadrul programului Orizont 2020, acțiunile Marie Skłodowska-Curie vor beneficia de peste 6 miliarde euro în perioada 2014-2020⁶, cu 30% mai mult decât nivelurile actuale. Acest lucru va permite ca UE să sprijine peste 65.000 de cercetători. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) va primi finanțare în valoare de 2,7 miliarde euro în perioada 2014-2020⁷ obiectivul fiind de a consolida legăturile dintre învățământul superior, cercetare și mediul de afaceri, precum și de a sprijini noile întreprinderi antreprenoriale și formarea profesională post-universitară specializată.

● Întreprinderile mici și mijlocii sunt elementul central al economiei europene, reprezentând aproximativ 99% din totalul întreprinderilor europene și asigurând două din trei locuri de muncă în sectorul privat. Datorită noului program COSME, IMM-urile se pot aștepta la 2,3 miliarde euro⁸ ca sprijin pentru a stimula competitivitatea acestora, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa. COSME este primul program al UE care vizează IMM-urile și care va facilita accesul acestora la piețele din interiorul și din afara UE și va oferi un acces mai ușor la finanțare prin garanții pentru împrumuturi și capital de risc.

● Creșterea economică și locurile de muncă în Europa depind în mod esențial de investițiile în infrastructură. Cetățenii și întreprinderile întâmpină de prea multe ori obstacole deoarece rețelele de infrastructură din întreaga Europă, în transporturi, energie sau TIC, sunt incomplete, ineficiente sau pur și simplu inexistente. Cu 33,3 miliarde euro (26,3 miliarde euro pentru transporturi⁹, 5,9 miliarde euro pentru sectorul energetic, 1,1 miliarde euro pentru sectorul digital)¹⁰, noul mecanism Conectarea Europei va fi principalul instrument pentru investiții strategice de infrastructură la nivel european. Acesta va contribui la construirea de drumuri, căi ferate, rețele electrice și conducte de gaze, precum și la infrastructura și serviciile pentru piața unică digitală, prin aportul financiar esențial care este necesar pentru a elimina verigile lipsă din rețelele de infrastructură europene care, altfel, nu ar putea fi construite. Interconexiunile mai bune vor consolida oportunitățile de afaceri și securitatea energetică și vor facilita munca și călătoriile. Beneficiile vor fi atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi în toate statele membre. În domeniul transporturilor, mecanismul Conectarea Europei va contribui la realizarea noii politici, mult așteptate, în domeniul infrastructurii de transport, în temeiul căreia nouă coridoare majore vor constitui elementul central al transporturilor pe piața unică europeană, revoluționând legăturile est-vest. În domeniul infrastructurii energetice, mecanismul „Conectarea Europei” este esențial pentru a îndeplini obiectivele principale ale politicii în domeniul energiei – energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii, siguranța aprovizionării și durabilitate. Mecanismul „Conectarea Europei”, alături de soluțiile pentru accelerarea procesului de autorizare și de stimulentele de natură reglementară introduse prin noul regulament privind orientările TEN-E, va îmbunătăți în mod radical climatul de investiții pentru aceste proiecte. De asemenea, mecanismul „Conectarea Europei” este primul program de investiții la nivelul UE în rețele în bandă largă și infrastructuri de servicii digitale care are obiectivul de a contribui la crearea pieței unice digitale .

● Fondurile publice limitate accentuează necesitatea de a debloca alte surse de finanțare și, prin urmare, generează un efect de pârghie pentru bugetul UE, comparativ cu finanțarea prin grant direct. Acesta este tocmai scopul instrumentelor financiare, cum ar fi împrumuturi, garanții, capitaluri proprii și alte instrumente de partajare a riscurilor, care pot fi utilizate pe scară mai largă în bugetul pentru 2014-2020. Acestea vor fi puse în aplicare în cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și băncile de promovare naționale. Scopul acestor instrumente este de a aborda deficiențele specifice ale pieței, în domenii precum finanțarea pentru IMM-uri, proiecte de cercetare și dezvoltare, eficiența energetică și infrastructurile-cheie. De exemplu, noua inițiativă privind IMM-urile a Comisiei va sprijini acordarea de credite bancare IMM-urilor din statele membre afectate în mod deosebit de criza financiară prin garanții parțiale pentru împrumuturi și instrumente de securitizare. Un alt instrument inovator, inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, oferă o alternativă, o modalitate de finanțare nebancară pentru principalele proiecte de infrastructură, cum ar fi linii de cale ferată, autostrăzi și rețele de distribuție energetică. Așadar, acesta permite accesul investitorilor instituționali, precum fonduri de pensii și societăți de asigurare, la aceste proiecte, cu scopul asigurării unor fluxuri de numerar stabile pe termen lung, dezvoltând, în același timp, o alternativă la împrumuturile bancare tradiționale ca sursă de finanțare. Instrumentele financiare vor fi utilizate în programe precum COSME (finanțarea IMM-urilor), Orizont 2020 (cercetare și inovare), Erasmus+ (pentru schema de garantare a împrumuturilor, a se vedea punctul 2) și mecanismul Conectarea Europei (infrastructură).

● Bugetul UE pentru 2014-2020 marchează un important pas înainte în transformarea Europei într-o economie cu emisii scăzute de carbon, ecologică și competitivă. Cel puțin 20% din întregul buget va fi cheltuit pentru proiecte și politici legate de climă. Angajamentul de 20% triplează ponderea actuală de 6-8% și ar putea genera până la 180 de miliarde euro reprezentând finanțare pentru climă în toate domeniile principale de cheltuieli, inclusiv fonduri structurale, cercetare, agricultură, politică maritimă și pescuit, precum și dezvoltare.

● Politica agricolă comună (PAC) reformată este un răspuns ferm din partea UE la principalele provocări cu care ne confruntăm în prezent, precum siguranța alimentară, schimbările climatice, creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în zonele rurale. De asemenea, aceasta răspunde mai bine așteptărilor oamenilor: plățile directe vor fi mai echitabile și mai ecologice. Agricultorii vor beneficia, de asemenea, de o poziție mai solidă în cadrul lanțului producției alimentare și noua politică agricolă comună va fi mai bine direcționată, mai eficientă și mai transparentă. PAC sprijină o agricultură orientată spre piață (de exemplu fără subvenții la export, care au fost eliminate treptat în ultimii ani). Produsele agricole au reprezentat o pondere mare, 7%, în exporturile UE în 2011, cu o valoare de peste 100 de miliarde euro — mai mult decât autovehiculele sau produsele farmaceutice. Prin urmare, PAC este un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Timp de 50 de ani, politica agricolă comună a fost o veritabilă politică europeană de importanță strategică. Deoarece este o veritabilă politică comunitară, peste 70% din fondurile agricole din Europa provin astăzi de la UE și nu din trezoreriile naționale sau regionale. Cota sa în CFM pentru perioada 2014-2020 va fi după cum urmează: 312,7 miliarde euro sau 29% pentru cheltuielile legate de piață și ajutoare directe (pilonul 1); iar 95,6 miliarde euro sau 9% pentru dezvoltarea rurală (pilonul 2).¹¹ În 1984, ponderea PAC în buget era de aproximativ 70% din bugetul total al UE.

● Regulile de finanțare vor fi mult mai simple și, prin urmare, mult mai ușor de înțeles pentru beneficiari, riscul de eroare fiind astfel redus. În total, se introduc aproximativ 120 de măsuri de simplificare. De exemplu, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, investițiile UE vor fi simplificate prin intermediul unor norme comune pentru toate aceste fonduri de investiții și structurale europene, precum și prin norme contabile mai simple, prin cerințe de raportare mai bine definite și prin utilizarea mai frecventă a tehnologiilor digitale („e-coeziune”). În cadrul COSME, se va aplica o abordare de tipul „zero birocrație” și se va promova raportarea electronică și depunerea electronică a documentelor. Programul Orizont 2020 va asigura o simplificare majoră printr-un set unic de norme pentru întreaga finanțare pentru cercetare și inovare acordată anterior prin diferite programe.

● O Europă deschisă și mai sigură este esențială pentru cetățenii noștri. Viitorul buget va contribui la garantarea faptului că activitățile UE care stimulează creșterea economică, culturală și socială se pot derula într-un mediu stabil, legal și sigur. Îi va ajuta pe oameni să se simtă în siguranță atunci când trăiesc, călătoresc, studiază sau fac afaceri în alte state membre. Viitorul buget va sprijini cooperarea în materie civilă și penală, va permite persoanelor să își exercite mai bine drepturile lor în calitate de cetățeni europeni și va promova egalitatea. De asemenea, va oferi finanțare pentru a aborda aspectele transfrontaliere, precum azilul, migrația, controlul frontierelor și vizele, precum și combaterea criminalității și a terorismului. Capacitatea UE de a răspunde rapid și eficient la crizele legate de migrație sau de securitate va fi consolidată prin intermediul unui mecanism de răspuns în caz de urgență. Sumele prevăzute pentru cetățeni, azil, migrație, sănătate, consumatori și securitate în cadrul rubricii 3 vor crește cu 26,5% comparativ cu perioada precedentă.

● În calitatea sa de actor global responsabil, UE va continua angajamentul său față de restul lumii. Relațiile cu vecinătatea noastră imediată, la est și la sud, și cu partenerii noștri strategici va rămâne o prioritate. Pe măsură ce interdependența globală crește, securitatea și prosperitatea noastră trebuie să fie promovate dincolo de frontierele noastre. Acesta este motivul pentru care obiectivul general al acțiunii externe în contextul noului cadru financiar multianual (CFM) va fi de a asigura faptul că UE rămâne un partener influent și eficace care promovează democrația, pacea, solidaritatea, stabilitatea, reducerea sărăciei, prosperitatea atât în imediata vecinătate a UE, cât și în întreaga lume. UE își menține pe deplin angajamentul de a atinge Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Finanțarea UE se va concentra și mai mult pe întrajutorarea populațiilor celor mai sărace din lume, prin concentrarea sprijinului asupra unui număr mai redus de țări (de exemplu, Africa Subsahariană) și asupra unui număr mai restrâns de sectoare (de exemplu, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și buna guvernanță). De asemenea, UE își va menține eforturile în ceea ce privește prevenirea crizelor, pentru a menține pacea și a consolida securitatea internațională. Instrumentele noastre de asistență externă vor consolida, de asemenea, angajamentul UE față de țările terțe pe teme care sunt de interes mondial, cum ar fi schimbările climatice, protecția mediului și instabilitatea regională și vor permite ca UE să reacționeze rapid și efectiv la catastrofele naturale și provocate de om în întreaga lume.

¹ La prețurile din 2011. În acest comunicat de presă valorile totale ale CFM sunt exprimate în prețurile din 2011, în timp ce sumele pentru fiecare program sau instrument de finanțare sunt exprimate în prețuri curente, luând în considerare un nivel anual al inflației de 2%. Acest lucru reflectă, de asemenea, abordarea din negocierile privind CFM. O prezentare generală cu echivalențe este disponibilă la adresa: //bit.ly/HWyZbJ
² Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 325 de miliarde euro.
³ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 13 miliarde euro.
⁴ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 1,3 miliarde euro.
⁵ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 70 de miliarde euro.
⁶ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 5,45 miliarde euro.
⁷ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 2,4 miliarde euro.
⁸ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 2 miliarde euro.
⁹ Este vorba de 15 miliarde eurode la rubrica 1a și de 11,3 miliarde euro identificate pentru mecanismul Conectarea Europei în cadrul Fondului de coeziune la rubrica 1b (în prețuri curente).
¹⁰ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 29 de miliarde euro.
¹¹ Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 277,85 euro (pilonul 1) și 84,9 miliarde euro (pilonul 2).

Pagini Utile

• Consultați MEMO/13/1004, care conține întrebări și răspunsuri, tabele și grafice privind CFM pentru perioada 2014-2020

• Vizitați pagina de internet privind Cadrul financiar multianual 2014-2020 și programele de finanțare ale UE individuale

• Aflați mai multe despre cifrele pe programe în prețuri curente și prețuri din 2011

• Aflați mai multe despre alocările naționale în cadrul politicii agricole comune și al politicii de coeziune

• Consultați MEMO/13/1006, care conține textul integral al mesajului video transmis de președintele Barroso

• Consultați MEMO/13/79 cu privire la CFM