Marți, 28 mai a avut loc Tax & Finance Forum, București, un eveniment dedicat domeniului legislativ-fiscal, care a strâns peste 150 de participanți. Am discutat alături de invitații noștri ultimele noutăți legate de modificările fiscale, am analizat tendințe și politici fiscale la nivel internațional, precum și armonizarea legislației românești la contextul european, principalele aspecte privind impozitele directe și impozitele indirecte, modificări și reglementări ale Codului Fiscal și de Procedură Fiscală.
Prima zi a conferinței a vizat trei sesiuni de discuții, iar prima dezbatere a abordat evoluțiile recente în fiscalitatea internațională – ATAD, MLI, CC(C)TB, ce presupune întocmirea dosarelor prețurilor de transfer, ce prevede Directiva 2006/112/CE în prezen și viitor, dar și aspecte ce vizează procedura de regularizare a obligațiilor fiscale.
Andra Cașu – Tax Associate Partner, EY Romania a abordat evoluțiile recente în fiscalitatea internațională – ATAD, MLI, CC(C)TB: ’ATAD face parte dintr-un pachet al Comisiei Europene de măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale, iar scopurile adoptării acestei măsuri este combaterea practicilor transfrontaliere de evitare a obligațiilor fiscal și oferirea unui cadru comun la nivelul UE pentru punerea în aplicare a rezultatelor proiectului OCDE/G20 împotriva erodării bazei impozabile și transferului profiturilor (BEPS).’ În ceea ce privește MLI, Anca afirmă că ‘MLI reprezintă un instrument multilateral dezvoltat și negociat într-un grup ad-hoc (de peste 100 țări) constituit la nivelul OCDE ca urmare a planului de acțiune de abordare a BEPS (acțiunea nr. 15 din planul BEPS se refera la MLI).’ Despre proiectul CC(C)TB, AndraCașu susține că ‘acesta este împărțit în 2 propuneri separate de Directive (CCTB și CCCTB), a căror implementare se dorește a fi făcută în 2 etape succesive:
· Directiva privind baza de impozitare comună (CCTB), urmată de
· Directiva privind consolidarea transfrontalieră a rezultatelor fiscale în rândul membrilor aceluiași grup (CCCTB)’.
În continuare, Mitel Spătaru – Tax Partner, FiNEXPERT a vorbit despre noutățile cu privire la procedura de regularizare a obligațiilor fiscale, care se aplică în oricare dintre situațiile ‘în care se reconsideră/ reîncadrează forma unei activități, indiferent dacă se realizează translatarea obligațiilor fiscale; în situații în care are loc de la o persoană fizică/juridică la altă persoană fizică/juridică. Există și următoarele excepții: în cazul impozitului pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, activitățile sunt încadrate ca activități independente voluntar de către contribuabil și se aplică în relația cu o persoană juridică.’
Al treilea invitat, Viorel Sbora – Partener prețuri de transfer, ATIPIC Solutions a abordat tematica prețurilor de transfer și care sunt etapele parcurse pentru obținerea unui acord de preț în avans: ‘Contribuabilii mari nu mai trebuie să pregătească anual dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile și perioada acoperite de acord. Prima etapă reprezintă depunerea unei cereri și a documentației în cadrul întâlnirii preliminare, urmată de analiza documentației de către autoritățile fiscale, întrebări suplimentare și clarificări. Urmează emiterea acordului de preț în avans și mai apoi, raportul anual asupra modului de implementare a acordului de preț în avans.’
În încheierea primei sesiuni de discuții, Alexandru Comănescu – Associate Director, KPMG România a adus în discuție aspecte legate de Directiva 2006/112/CE: noile reguli privind tranzacțiile intracomunitare de bunuri, care sunt atribuțiile persoanei impozabile certificate și ce presupun soluțiile rapide (Quick Fix). ’Furnizorul va efectua o livrare intra-unională (locul livrării fiind locul unde sunt situate bunurile atunci când se încheie transportul), iar furnizorul va colecta TVA fără a se înregistra în scopuri de TVA; caz în care, clientul va deduce TVA facturat de furnizorul român prin decontul de TVA.’
Cea de-a doua sesiune a discuțiilor în cadrul conferinței au început alături de Alina Andrei – Partener, CABOT TRANSFER PRICING, care a abordat contextual prețurilor de transfer în context european: ‘Taxarea companiilor „digitale” – tot mai multe voci din Uniunea Europeană propun taxarea acestora în funcție de locul unde sunt obținute veniturile (una dintre acțiunile BEPS), ceea ce va conduce la o reorganizare a fluxurilor de servicii intra-grup.’ Alina a menționat de asemenea, ce prevede și presupune operațiunea Iceberg și contextul european / global al prețurilor de transfer, care sunt societățile cu risc de verificare în ceea ce privește prețurile de transfer, care sunt punctele contestate de inspectori în cadrul inspecțiilor fiscale, abordările acceptate de inspectori în cadrul inspecțiilor fiscale, precum și argumentele care pot fi folosite de contribuabili în instanță.
Mai departe am stat de vorbă cu Mihaela Hampu – Senior Manager, Tax Advisory, MAZARS despre politica comercială a societății și despre Directiva UE 2016/1065 privind tratamentul TVA aplicat cupoanelor valorice. ‘În iunie 2016 a fost adoptată Directiva 2016/1065 de modificare a Directivei TVA în ceea ce privește tratamentul aplicat cupoanelor valorice, ale cărei dispoziții trebuie aplicate de toate statele membre începând cu 1 ianuarie 2019. În Romania, Directiva 2016/1065 a fost implementată începând cu 20 Aprilie 2019, prin Legea nr. 60/2019 pentru modificarea și completarea Codului fiscal.
Iată care a fost motivația adoptării unor reglementări cu privire la cupoanele valorice:
• Asigurarea aplicării unui tratament TVA uniform;
• Eliminarea neconcordanțelor în ceea ce privesc cupoanele valorice furnizate între statele membre;
• Reducerea riscului de evaziune fiscală;
• Necesitatea definirii cupoanelor valorice din punct de vedere TVA pentru evitarea confuziei cu instrumentele de plată.’
Cel de-al treilea invitat, Cornel Ion Șerban – Director general, TGS Software a menționat de-a lungul discuției contextul impactului legislativ (Directiva (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne (PSD2), evoluția pieței și creșterea volumului de operațiuni procesate prin societăți financiare nebancare, evoluția canalelor digitale, precum și necesitatea interconectivității între sisteme în vederea accesului comun la bazele de date, folosirea mecanismelor de identitate digitală la scară largă și creșterea necesității de sisteme care folosesc inteligența artificială. ‘În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în materie de integrare a plăților de mică valoare în Uniune. Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului a completat în continuare cadrul legislativ pentru serviciile de plată prin stabilirea unei limite specifice pentru posibilitatea comercianților cu amănuntul de a aplica suprataxe clienților pentru utilizarea unor anumite mijloace de plată. Această directivă introduce o definiție neutră a acceptării operațiunilor de plată pentru a reda nu doar modelele tradiționale de acceptare, structurate în jurul utilizării cardurilor de plată, ci și diferitele modele de afaceri, inclusiv pe acelea în care sunt implicați mai multi acceptanți. Acest lucru ar trebui să asigure o protecție similară pentru toți comercianții, indiferent de instrumentul de plată utilizat pentru efectuarea plății, în cazul în care activitatea este aceeași cu acceptarea operațiunilor cu cardul. Serviciile tehnice furnizate prestatorilor de servicii de plată, precum simpla prelucrare și stocare de date sau operarea terminalelor, nu ar trebui să fie considerate o acceptare.’
Alături de Irena Ratcov – Senior Manager, Impozite Indirecte, CROMWELL EVAN GLOBAL, am discutat despre implicațiile Brexit, punctând aspectele vamale, achizițiile și livrările intracomunitare, înregistrarea în scopuri de TVA, reguli de utilizare și exploatare efectivă, deducerea TVA, rambursare TVA (Directiva 13) și impozitarea directă. ‚Marea Britanie reprezintă pentru Romania al 6-lea partener între statele membre UE în ceea ce privește comerțul total de bunuri, iar la export, Marea Britanie este a 5-a țară între piețele de destinație a exporturilor românești. Către UK exportăm mașini, aparate, echipamente electrice, vehicule, aeronave, materiale textile și îmbrăcăminte, materiale plastice, metale comune, produse alimentare. De aceea, trebuie să fim atenți la toate aspectele cu impact pentru ceea ce ar putea urma: devalorizarea lirei, recesiune economică, fluctuații de schimb valutar. De asemenea, ne îndreptăm atenția și către reevaluarea lanțurilor de aprovizionare și a bunurilor pentru bunurile exportate, precum și către înregistrarea pentru procedurile vamale.’
Ultimul speaker din cea de-a doua sesiune a fost Mihai Petre – Director, Comerț Internațional, EY România, alături de care am dezbătut ultimele noutăți și provocări vamale, din perspectiva celor două scenarii de după Brexit: ‘În scenariul “soft”, ne așteptăm ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Vamală UE și în piața unică, asta înseamnă că: se aplică principiul liberei circulațiii a mărfurilor aplicabil; nu vor fi bariere tarifare în schimburile comerciale dintre UE și Marea Britanie și invers în funcție de statutul/originea mărfurilor tranzacționate; se aplică un tarif vamal comun UE – UK; efectuarea de formalități vamale (declarații vamale) în schimburile comerciale dintre UE si UK (similar cu Turcia); întrucât UK și-a exprimat dorința de a încheia acorduri comerciale în mod individual, scenariul “soft” puțin probabil să fie aplicat.’
A treia dezbatere și ultima din cadrul conferinței Tax & Finance, București a început alături de Carmen Dan – Manager – Environmental Consultancy Services, PwC Romania a abordat subiectul contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu. Aceasta a amintit obligațiile operatorilor economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate : ‘La introducerea pe piața națională a unui bun, operatorii economici sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative și să dețină informaţii, distinct pentru fiecare tip de material.’ În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje, operatorii economici care au optat pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare prin contract încheiat cu OTR, sunt obligați să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de ambalaje pentru care a predat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor anuale potrivit contractului încheiat. De asemenea, aceștia sunt obligați să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, cantităţile de ambalaje totale şi pe fiecare tip de material pentru care a predat responsabilitatea cantităţile de deşeuri de ambalaje totale şi din fiecare tip de material declarate de OTR ca valorificate. Și tot lunar, să obţină de la OTR, pentru fiecare tip de material, situaţia cantităţilor de deşeuri.’, spune Carmen.
Narcisa Chirilă – Tax Manager, PKF Finconta a adus în discuție subiectul impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, din perspectiva noutăților și în conformitate cu prevederile Codului fiscal în 2019. Narcisa amintește modificările survenite în mediul legislativ:
● Plafoanele privind limitarea deductibiliății costurilor excedentare ale îndatorării se majorează din 2019. Astfel costurile excedentare ale îndatorării care depășesc echivalentul în lei a 1.000.000 euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit în limita a 30% din baza de calcul.
În anul 2018 limitele impuse erau de 200.000 euro, respectiv 10% din baza de calcul.
● Sunt introduse noi prevederi privind dreptul de reportare al costurilor excedentare ale îndatorării pentru contribuabilii care sunt subiect de fuziune și/sau divizare.
• Dacă își încetează existența dreptul de reportare se transferă societății care preia activele;
• Dacă nu își încetează existența, dreptul de reportare se împarte între societate și cei care preiau parțial patrimonial societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate, respectiv cu cele menținute de societatea cedentă.’
În încheierea primei zile de conferință, Emanuel Băncilă – Partner, Litigii și dispute fiscale, EY România a vorbit despre modificarea regulilor de procedură fiscală. ‘Modificările propuse la Codul de Procedură Fiscală vizează decizia de soluționare a contestației fiscale, care va putea fi revocată la cererea contribuabilului / plătitorului, în următoarele situații:
· Dacă -au omis dispoziții legale relevante care ar fi schimbat fundamental soluția
· Dacă Comisia Fiscală Centrală oferă o interpretare ulterioara diferită a dispozițiilor legale incidente speței
· Dacă practica diferită a ÎCCJ raportat la soluția contestației
· Dacă hotărâre CJUE care este contrară deciziei de soluționare a contestației
Astfel, revocarea poate fi solicitată până la pronunțarea instanței de fond și un an de la rămânerea definitivă a soluției în sistemul căilor administrative de atac.’
Conferința a continuat a doua zi cu patru seminarii tematice, ce au abordat cele mai de interes subiecte de fiscalitate pentru mediul de afaceri.
Primul seminar s-a desfășurat alături de specialiștii ATIPIC Solutions, care au abordat subiecte precum cuantificarea riscurilor de prețuri de transfer pe tipuri de tranzacții în cazul prezentării unui dosar de prețuri de transfer incomplet / incorect sau a unor studii de comparabilitate întocmite incorect, procesul prin care trece o companie căreia îi este solicitat dosarul prețurilor de transfer, dar și care este soluția de mijloc pe care auditorul extern ar trebui să o accepte atunci când nu este timp pentru pregătirea dosarului prețurilor de transfer până la finalizarea auditului financiar. Seminar susținut de Viorel Sbora – Partener prețuri de transfer, Mihaela Bobocea – Consultant prețuri de transfer, Ștefania Manolache – Consultant prețuri de transfer.
Despre tendințele și noutățile fiscalității anului 2019 participanții au vorbit în cadrul seminarului alături de experții FiNEXPERT Consulting, care au atins subiecte precum: Impozitarea directă: impozit pe profit vs impozit micro, optimizare sau dimpotrivă sarcină fiscal; Impozitarea persoanelor fizice «iluzia simplificării»; Inspecțiile fiscale. Seminarul a fost susținut de: Mitel Spătaru – Tax Partner, Cristina Vlad – Experienced Tax Consultant și Cristiana Oprea – Tax Manager.
Reprezentanții Dobrinescu Dobrev SCA au adus în atenția invitaților noștri aspecte legate de TVA – noutățile survenite în ultima perioadă, jurisprudența și practica inspecțiilor fiscale în materie de TVA. Seminar susținut de: Drd. Luisiana Dobrinescu – Partener, Dobrinescu Dobrev SCA, Andrada Pleș – Tax Manager și Lelia Grigore – Senior Lawyer.
Ultimul seminar din cadrul conferinței Tax & Finance Forum, București s-a desfășurat alături de Laura Ciobanu – Manager Consultanță de mediu și Fond de Mediu, EY România și Viorel Ionescu – Senior Consultant Environmental Advisory and Compliance, EY România, care au vorbit despre taxele pe ambalaje – care este determinarea completă a tuturor contribuțiilor către AFM, noutățile legislative, ce presupune inspecția AFM și cum ne putem pregăti pentru aceasta.
*Participarea la eveniment a echivalat cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.
Eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: EY România, PwC România, ATIPIC, Mazars, FiNEXPERT, TGS Software, Cabot Transfer Pricing, Cromwell Evan Global, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA.
Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM.
Eveniment organizat cu susținerea: Camerei Consultanților Fiscali, BRCC, BCCBR, CCIRI, CCIFER, Zelist Monitor.
Parteneri media: DeBizz, Financial Market, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, Antreprenor în România, Business24, Ziare.com, Curierul Național, MoneyBuzz, BirouInfo.ro, Depozitinfo.ro, Financiarul, PRbox.ro, Curierul Fiscal, PRwave, Finzoom, SpatiulConstruit.ro, Portal Management, Business Press, Social Media Romania, Clujul de Buzunar, Rbe Connect, Ziarul Bursa, Manager Express, MATEK, InTurda.ro, InfoOradea, Monitorul de Făgăraș.
