Salonul Internaţional al Cărţii Bookfest, cea de-a V-a ediţie, s-a încheiat duminica, 13 iunie. Ultima zi a început cu masa rotundă Pentru cine scriem? Cine ne citeşte?, în cadrul căreia Rosa Montero, Milagros Frías, Ray Loriga, alaturi de Ana-Maria Sandu (poetă şi romancieră), Cezar Paul-Bădescu (romancier şi jurnalist, ziarul Adevărul), moderaţi de Iulia Popovici (critic la revista Observator cultural, traducătoare), au încercat să găseacă răspunsurile. În viziunea lui Cezar Paul-Bădescu, scriitorul trebuie să fie un business-man, să ştie ce vrea cititorul şi să scrie în consecinţă. El nu intră însă în această categorie. Ray Loriga nu a fost de acord cu ideea de scriitor – business-man deoarece nu se pot realiza calcule exacte despre cititori şi ceea ce îşi doresc aceştia. Cât despre diferenţa dintre un scriitor care se adresează unui public larg, cum sunt scriitori spanioli, şi un scriitor român, care este tradus foarte greu şi de aceea rareori cărţile noastre depăşesc graniţele ţării, Cezar Paul-Bădescu consideră că scriitorul nu trebuie să se preocupe de acest aspect, al traducerii operei sale, pentru că oricum, şi în cadrul aceleaşi ţări sunt vorbitori de limbi diferite. Pentru Rosa Montero cititorul ideal este cititorul care o citeşte. “Traducerile fac lumea mai mică şi asta este nemaipomenit”, a adăugat ea. Rosa Montero a afirmat că ea nu crede că în perioadele de criză economică se citeşte mai puţin, în primul rând pentru că nu se citeşte doar ce se cumpără. Cărţile se intampla sa fie împrumutate sau piratate, ceea ce contează este ca povestea să circule şi să se citească.
Duminică, 13 iunie, Editura Humanitas a avut din nou un vast program de lansări de carte, ce a început cu bestselleruri în Raftul Denisei: Insula iubirilor nesfârşite de Daina Chaviano şi Fructul pasiunii de Karel van Loon, continuând cu noutăţi în colecţia Ştiinţă: În căutarea lui Spinoza. Cum explică ştiinţa sentimentele de Antonio Damasio, Creierul nostru musical de Daniel J. Levitine, Partida neterminată de Keith Devlin şi Şi atunci ne-au terminat de Joshua Ferris.
Editura Humanitas a prezentat deasemeni noutăţi din colecţia Râsul lumii, o colecţie ce a debutat acum 5 ani şi care a ajuns la 60 de titluri. Radu Paraschivescu a prezentat această colecţie ca fiind o alternativă la umorul grob. Cărţile lansate au fost Apărarea prin demenţă de Woody Allen şi Antologia proverbelor ciudate de Stephen Arnott. Despre cartea lui Woody Allen, Marius Chivu a spus că este caracterizată de un umor cultural. Cu referire la cartea lui Stephen Arnott, Radu Paraschivescu a spus că înţelepciunea şi divertismentul nu trebuie să fie beligerante.
Tot la standul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu a participat la o discuţie despre cartea Ultimul Culianu de Horia-Roman Patapievici, despre care a spus că “inventează o teorie în această carte : teoria ultimului. Vorbeşte despre minţi care au ieşit din matca speciei, care s-au desprins din plutonul umanităţii, spre un adevăr pe care nimeni nu îl văzuse. Teoria este romantică şi face din Culianu un individ din specia celor care sar în ograda lui Dumnezeu.” Despre Frumoasele străine a lui Cărtărescu, Liiceanu a spus că este o carte ce te face să visezi mult, este o satiră la adresa vieţii scriitoriceşti. Despre Herta Muller, autoarea cărţii Leagănul respiraţiei, tot Liiceanu consideră că “nu are o minte normală, nu se aseamănă cu nicio altă minte de pe planetă”.
Andrei Pleşu şi-a lansat la Bookfest volumul Note, stări, zile, o carte cu miez, o căutare a divinităţii. El a afirmat cu ocazia lansării că “este groaznic să scrii jurnale. Nu mă propun ca model, ci ca studiu de caz”.
De la ora 13.30, s-au mai lansat la Editura Humanitas, două cărţi despre criza financiară, scrise înainte de manifestarea sa vizibilă : Globalizarea nimicului de George Ritzer, o carte ce lansează paradoxuri şocante, şi Arta exploatării de sine. Sau minunata lume nouă a muncii de Jakob Shrenck. Seria lansărilor la Humanitas s-a încheiat cu Aventurile lui Habarnam – carte şi audiobook de Nicolai Nosov.
Editura Polirom a lansat volumul coordonat de Sara Prolong, De ce m-am întors în România, carte ce prezintă 39 de oameni care au revenit în România. Cartea este o declaraţie de iubire faţă de România. Alte lansări din ultima zi a Bookfest au fost : România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500–2010) de Bogdan Murgescu, Manual de analiză a politicii externe, coordonatori Şerban Filip Cioculescu, Iulia Motoc, Introducere în ştiinţa politică de Cristian Preda şi Comentarii la Constituţia României de Gabriel Andreescu, Miklós Bakk, Lucian Bojin, Valentin Constantin.
Editura Curtea Veche a oferit o serie bogată de lansări de carte la standul său, care a demarat cu volumul Visul lui Machiavelli. 150 de poveşti despre lucruri pentru care ai putea renunţa la Paradis de Adrian Cioroianu. Autorul a spus că textul său este mai curând ironic şi “este foarte delicat să reiei un volum în 2010 cu starea pe care ai avut-o în 2004. Acest Vis… poate fi o pildă frumoasă”. Despre cartea Tacto de Lili Bunofski s-a spus cu ocazia lansării ei că este specială pentru că prezintă un joc pe muchie de cuţit, ca un atac de panică, şi oferă direcţii de interpretare, dar nu şi soluţii. Alte cărţi lansate la Curtea veche au fost Iubita lui Esto de Constantin Severin, Cora de Doru Arăzan şi Bărbat adormit în fotoliu de Alex. Ştefănescu.
La Editura Paralela 45 a avut loc lansarea Zi după zi / Giorno dopo giorno de Salvatore Quasimodo, în traducere de Ilie Constantin. Traducerea este una comună pentru cititori, traducătorii având tendinţa de a modifica litera pentru a păstra spiritul autorului. Autorul cărţii, Salvatore Quasimodo, a câstigat Premiul Nobel în anul 1959. Paralela 45 a organizat duminică şi un eveniment literar cu numele Ţiganiada (la aniversarea a 250 de ani de la naşterea lui Ioan Budai-Deleanu), în cadrul căruia au fost prezentate de către Ion Bogdan Lefter, Traian Ştef şi Ion Urcan Povestirea Ţiganiadei după Ioan Budai-Deleanu şi Contexte ale Ţiganiadei.
La standul Ars Docendi a avut loc evenimentul Tradiţii româneşti, în cadrul căruia au fost prezentate cărţile Cusături româneşti. Culese de Elisa I. Brătianu, Le pied chausse, ediţia a III-a, şi Talmeş – balmeş de etnologie şi multe altele/ Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor de Irina Nicolau.
De la ora 13.00, Editura Litera Internaţional a lansat primul volum al Trilogiei Otrăvurilor din Caux, Nestemata scobită de Susanah Appelbaum. Acest volum povesteşte prima aventură a unei fetiţe de 11 ani într-o lume fermecată şi deloc simplă. Autoarea cucereşte prin felul în care povesteşte despre ierburi şi magie, otrăvuri şi vindecători, despre cum poţi face din rău, bine.
Atât duminică, cât şi sâmbătă, Alice Năstase i-a aşteptat pe cititorii săi la Ceainăria Dragostei Avon, locul în care s-a discutat despre puterea femeilor, despre carieră şi despre a face ceea ce îţi place şi îţi aduce bucurii. În centrul atenţiei a fost Cartea Dragostei Avon, a jurnalistei şi scriitoarei Alice Năstase.
{mosloadposition user10}
