Operatorii economici trebuie să acorde o importanță deosebită cerințelor de transparență, cuprinse în legislația pentru protecția consumatorilor, încă de la momentul redactării și încheierii contractelor între profesioniști și consumatori, arată o analiză a casei de avocatură PeliPartners.
Specialiștii PeliPartners atrag atenția că lipsa unei evaluări aplicate a legislației de protecția consumatorilor prin raportare la specificul activității unui operator economic poate să ducă la posibile limitări ale drepturilor acestora.
„La nivel european, Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii stabilește cu titlu general că, în cazul contractelor în care toate clauzele sau o parte a acestora sunt prezentate consumatorului în scris, acestea trebuie întotdeauna să fie redactate într-un limbaj clar și inteligibil.
Pe plan intern, directiva este transpusă de Legea nr. 193 din 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, care nuanțează cerințele la care operatorii economici trebuie să fie atenți atunci când intenționează să încheie contracte cu consumatorii. Conform acesteia, contractele vor cuprinde clauze clare, fără echivoc și pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate”, a explicat Cătălina Burcă-Andonie, Associate PeliPartners.
Cerințele de transparență pot fi înțelese mai aplicat prin analiza orientărilor emise de Comisia Europeană pe acest subiect, cât și a recomandărilor autorităților de protecția consumatorilor din alte state europene.
Îndrumările Comisiei Europene privind cerințele de transparență
Comisia Europeană vine în ajutorul operatorilor economici indicând în cuprinsul Orientărilor privind interpretarea și aplicarea Directivei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii factorii, care ar putea fi relevanți pentru a stabili dacă o clauză contractuală dată este clară și inteligibilă și, deci, dacă aceasta respectă cerințele de transparență:
a) posibilitatea reală a consumatorului de a se familiariza cu o clauză contractuală înainte de încheierea contractului; această cerință ar include și întrebarea dacă consumatorul a avut acces la clauza/ (-ele) contractuală/ (-ale) și a avut posibilitatea de a o/ (le) citi i se raportează inclusiv la orice documente suplimentare sau anexe;
b) inteligibilitatea clauzelor individuale, pe baza clarității formulării acestora și a specificității terminologiei utilizate, precum și, dacă este cazul, prin coroborare cu alte clauze contractuale; în acest sens, operatorii trebuie să ia în considerare poziția sau perspectiva consumatorilor cărora li se adresează clauzele relevante; acest aspect ar include și întrebarea dacă consumatorii cărora li se adresează clauzele relevante sunt suficient de familiarizați cu limbajul în care sunt redactate clauzele;
c) modul în care sunt prezentate clauzele contractuale; acesta ar putea include aspecte precum:
- claritatea prezentării vizuale, inclusiv dimensiunea corpului de literă;
- dacă un contract este structurat logic și dacă se acordă ponderea cuvenită prevederilor importante; fără ca acestea să fie ascunse printre altele;
- dacă clauzele sunt incluse într-un contract și într-un context în care se poate aștepta în mod rezonabil să fie prezente, inclusiv în coroborare cu alte clauze contractuale etc.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat în același timp în mod constant în practica sa că, pentru ca o clauză contractuală să fie transparentă, nu este suficient ca aceasta să aibă un caracter inteligibil pe plan formal și gramatical, ci este necesar ca consumatorii să fie în măsură să evalueze consecințele economice ale clauzei sau contractului în cauză”, a explicat Cătălina Burcă-Andonie.
Această interpretare largă a transparenței implică faptul că operatorii economici trebuie să furnizeze consumatorilor informații clare cu privire la condițiile contractuale și la implicațiile/ consecințele acestora înainte de încheierea contractului, test care se poate dovedi a fi împovărător fără o consultație juridică de specialitate.
Recomandările autorităților europene de protecția consumatorilor
Autoritatea responsabilă pentru protecția consumatorilor din Marea Britanie a publicat o listă cu sfaturi și aspecte considerate esențiale pentru operatorii economici care relaționează direct cu consumatorii, recomandându-le acestora să:
- respecte interesele consumatorilor; să nu folosească termeni și condiții pe care compania însăși nu i-ar accepta;
- trateze în mod deschis și corect termenii și condițiile cu consumatorii; să nu se ascundă formulări importante și să nu fie folosite litere mici care i-ar putea surprinde sau induce în eroare pe consumatori; formulările care au un impact semnificativ asupra consumatorilor ar trebui să le atragă atenția în mod special;
- fie evitat limbajul juridic sau jargonul; este important să fie utilizat un limbaj simplu, pe care orice persoană obișnuită îl poate înțelege;
- se folosească contracte scrise și clar definite în cazul tranzacțiilor complexe;
- li se acorde consumatorilor timp pentru a citi și a înțelege termenii înainte de încheierea contractului; acest lucru poate presupune inclusiv explicarea formulărilor importante care pot fi dificil de înțeles;
- acorde o atenție deosebită formulărilor care, de exemplu, limitează întinderea răspunderii operatorului, transferă asupra consumatorului riscuri pe care acesta nu le poate controla, permit modificarea contractului, impun sancțiuni financiare – de exemplu prin perceperea unor taxe de anulare – sau permit păstrarea plăților anticipate sau reînnoirea automată a contractului.
Recomandări similare de transparență au fost emise și de autoritatea pentru protecția consumatorilor din Olanda.
Aceasta a elaborat și publicat un ghid adaptat la modificările apărute în piață odată cu evoluția comerțului online, punând accent pe limitele pe care operatorii economici trebuie să le respecte în procesul de persuadare a consumatorilor.
În ceea ce privește cerințele de transparență, respectiv atunci când evaluează dacă au fost omise sau ascunse informații esențiale, autoritatea analizează contextul real și limitele suportului utilizat. Din perspectiva autorității, pe un site web, un operator economic este aproape întotdeauna în măsură să ofere informațiile esențiale.
Autoritatea susține că ar fi benefic pentru consumatori dacă aceste informații ar fi prezentate în mai multe straturi: informațiile esențiale să fie vizibile în mod clar în ofertă, cu posibilitatea de a accesa printr-un link diferit informațiile suplimentare. În acest context, analiza PeliPartners arată că penalitățile semnificative care ar putea fi aplicate consumatorului de furnizor ar trebui reflectate în mod clar în ofertă, astfel încât consumatorul să își poată modela comportamentul sau să poată compara oferte care includ astfel de penalități.
În același timp, în cazul în care un operator economic utilizează, de asemenea, o aplicație, o prezentare stratificată a informațiilor ar putea depăși limitările unui ecran mai mic, motiv pentru care diferitele mijloace de comunicare pot necesita abordări diferite pentru informarea corectă a consumatorilor.
De ce este importantă respectarea cerinței de transparență?
Lipsa de transparență nu conduce automat la constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale. Acest lucru înseamnă că, după ce s-a stabilit că o clauză contractuală nu este redactată într-un limbaj clar și inteligibil, caracterul abuziv al acesteia trebuie apreciat în funcție de posibilitatea de a provoca un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contract, în detrimentul consumatorului. În oglindă, clauzele contractuale care sunt perfect transparente pot fi abuzive prin conținutul lor dezechilibrat.
Cu toate acestea, în măsura în care clauzele contractuale nu sunt clare și inteligibile, adică în cazul în care vânzătorii și furnizorii nu respectă cerințele de transparență, această circumstanță poate contribui la constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale, sau poate chiar să indice caracterul abuziv al acesteia. Pentru tranzacțiile efectuate online, credem că trebuie analizate riscurile la care se poate expune furnizorul bunului sau serviciului, respectiv distribuitorul / agentul / furnizorul platformei pe care aceste bunuri sau servicii se tranzacționează. Astfel, furnizorul serviciului ar putea rămâne responsabil pentru caracterul abuziv al unei clauze contractuale și lipsa de transparență dacă serviciul a fost contractat prin intermediul unui agregator / platforme online care nu a afișat vizibil condițiile relevante pentru consumator.
Pentru evitarea oricăror interpretări în defavoarea operatorilor economici în ceea ce privește transparența clauzelor contractuale utilizate, este recomandabil ca aceștia să verifice constant atât termenii și condițiile utilizate în relația cu consumatorii, cât și pe cei care stabilesc relația de intermediere, pentru a reconfirma încadrarea clauzelor în limitele cerințelor și standardelor în domeniu.
