Mediul economic din țara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri, este principala concluzie a studiului “Percepția retailului tradițional asupra traficului ilicit de mărfuri din România” inițiat de Asociația ACTIV. Dintre subiecți, 55% sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți. În plus, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit. Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de peste 700 de subiecți, reprezentanți ai agenților economici, și a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în luna iulie 2018.
“Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de mărfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de conștientizare a gravității fenomenului. Sănătatea populației este direct amenințată de consumul de produse provenite din contrabandă și contrafacere. Dar nu este singura amenințare. Și economia suferă din acestă cauză. Peste 3 miliarde de Euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu dispariția a zeci de mii de locuri de muncă. Cetățeni, agenți economici, instituții ale statului, suntem toți responsabili pentru îndreptarea situației.
În acest context, Asociația ACTIV a reușit să deschidă punți de dialog cu toți actorii implicați în lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri. La Botoșani, Satu Mare și Timișoara am convins parlamentarii tuturor partidelor politice să își asume semnarea unui Pact Local de Combatere a Traficului Ilicit, am adus subiectul pe masa de discuție din comisiile de Buget-Finanțe din Parlament, am organizat workshopuri cu reprezentanți ai Legislativului, Executivului, ai instituțiilor cu rol și atribuții în combaterea fenomenului, precum și cu reprezentanți ai principalelor industrii afectate.
În prezent, ne concentrăm eforturile pe latura preventivă printr-o campanie de educare și informare ce își propune să producă schimbarea atitudinii în privința acceptabilității sociale a fenomenului”, declară Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV.
Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populației și, pe de alta parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradițional. Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ.
“Prețul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populației și lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă și contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES și coordonator al acestui studiu.
Conform aceluiași studiului, Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituțiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorități locale și Parlament.
Aproape jumătate (43%) dintre respondenți spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Piețele, oboarele și magazinele unor comercianți sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute. Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt țigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), respectiv alimentele și produsele de curățenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, țigările, băuturile alcoolice, produsele de curățenie și întreținere, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supraviețuirea micului retail.
“Acest studiu oferă prima imagine clară a modului în care contrabanda macină toate afacerile corecte din România. Cu toate acestea, veștile proaste pentru operatorii economici care comercializează produse din tutun nu se termină aici. Până în mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”, declară Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România,
“Comercianţii mici şi mijlocii sunt foarte afectaţi. Zilnic se închid magazine. Înseamnă: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă. Majoritatea micilor retaileri derulează activităţi economice corecte fiind conştienţi că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existenţă. Asociația noastră se va implica în combaterea traficului ilicit de mărfuri și sperăm ca statul să vină cu politici de sprijinire a comerțului tradițional”, spune Cora Muntean, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).
“Patronatul Investitorilor Autohtoni militează pentru un mediu economic și social sănătos, pentru concurență loială. Din datele privind dinamica pieței muncii din România în perioada 2016 – 2017, observăm că 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adică circa 800.000 din cele în jur de 2,65 milioane de locuri de muncă existente în acestor sectoare, se regăsesc în comerț. În acest context, menționăm că majoritatea joburilor nou create anul trecut în sectoarele unde capitalul autohton predomină, sunt expuse în fața unor fenomene precum traficul ilicit de mărfuri”, declară Andreea BUNEA, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM
Trei din cinci respondenți spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenți ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorința de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc și incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităților încălcarea legii este principala piedică în denunțul faptelor ilegale, conform afirmațiilor a 28% dintre respondenți. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acțiunile altora (15%) și percepția că doar autoritățile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%).
Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – primul ONG care s-a implicat în combaterea contrabandei și a traficului cu produse contrafăcute – sărbătorește un an de luptă activă împotriva traficului ilicit de mărfuri. Asociația a fost înființată în 2017 și are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale acestui fenomen. În 2019, ACTIV va continua seria evenimentelor locale, campania educațională și va susține declararea prin lege a zilei de 21 aprilie, ca Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri .
