În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții instituțiilor de stat și reprezentanții Asociației Române a Magazinelor Online, Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit ”Viitorul” (ACTIV) a semnalat câteva aspecte îngrijorătoare: traficul ilicit de mărfuri afectează comerțul online și în foarte multe cazuri coletele mici sunt utilizate abuziv pentru realizarea acestui trafic.
La nivel european, un studiu efectuat de EUIPO* în anul 2018 despre comerțul cu produse contrafăcute prin colete mici arată faptul că aproape 63 % din confiscările vamale de produse contrafăcute și piratate implică colete mici, conținând cel mult 10 articole în majoritatea pachetelor confiscate. Dintre toate livrările confiscate cu produse contrafăcute, procentajul reprezentând colete mici prin curierat/poștă este următorul: 84 % la articole de încălțăminte contrafăcute, 77 % la echipamentele optice, fotografice și medicale false (în principal ochelari de soare), 66 % la dispozitive din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și 63 % la ceasuri, articole și genți din piele și bijuterii contrafăcute. Principalele economii de provenineță sun: China, Hong Kong (China), India, Singapore, Thailanda și Turcia.
“Comerțul cu mărfuri contrafăcute constituie un risc socioeconomic global și un fenomen ce ia amploare în România, fiind alimentat inclusiv de intensificarea comerțului online transfrontalier. Deși s-au înregistrat progrese în punerea în aplicare a schimburilor de date în format electronic între instituțiile vamale și cele poștale sau de curierat, se mai pot aduce îmbunătățiri, în special legat de formulele prin care se poate institui un control ‘a priori’ al transporturilor, în țara expeditorului. Dezvoltarea comerțului internațional și libera circulație a mărfurilor nu trebuie să ofere prilejul falsificatorilor de a inunda piețele cu produse periculoase, care pot periclita sănătatea consumatorilor. Educarea consumatorilor și aplicarea legii rămăn prioritățile noastre, declară Daniel Mărăcineanu, Director General Asociația ACTIV.
Dintr-un studiu al Comisiei Europene – DG TAXUD (Directorate-General for Taxation and Customs) a reieșit că: 76% dintre bunurile contrafăcute confiscate în UE în 2017 erau livrate prin poștă/curier, iar principalele produse traficate în acest mod în UE sunt produsele alimentare, jucăriile și tutunul.
Conform calculelor din studiul OECD-EUIPO 2016, comerțul global cu produse contrafăcute de parfumerie și cosmetice a fost evaluat la 3,8 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 4,7% din comerțul mondial cu produse cosmetice și parfumuri și plasează industria în primele 15 cele mai afectate de contrafacerea globală, în termeni de valoare. Cea mai mare parte a transporturilor de parfumerie și cosmetice contrafăcute a fost prin poștă/curier, reprezentând 51% din numărul total de confiscări vamale globale. Principalele țări de proveniență sunt China și Turcia, iar pe locul 3 Ucraina.
Comerțul mondial cu produse contrafăcute de îmbrăcăminte și țesături a fost de până la 20,3 miliarde EUR, adică 11% din comerțul global cu îmbrăcăminte și țesături textile și clasifică industria ca a treia din cele mai afectate de contrafacerea globală și pirateria în termeni relativi (adică ca procent din importurile mondiale în cadrul categoriei de produse) și a 5-a în ceea ce privește valoarea. În perioada 2011-2013, cele mai multe capturi de îmbrăcăminte contrafăcută au fost la transporturile prin poștă – 46% din numărul total de confiscări.
Comerțul mondial ilicit ale articolelor din piele și genți de mână a fost de până la 6,2 miliarde EUR, reprezintând peste 11,5% din totalul comerțului industriei, fiind astfel cea mai afectată de contrafacere și piraterie la nivel mondial în ceea ce privește procentajul de comerț. La fel, cea mai mare parte a confiscărilor a fost din transporturile prin poștă/curier: 63%.
Comerțul global cu încălțăminte contrafăcută a fost de până la 9,7 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 10,5% din comerțul mondial și pune industria pe locul 5 – cea mai afectată de contrafacere și piraterie la nivel mondial în termeni relativi (adică ca procent din importurile mondiale din categoria produsului) și a 10-a în ceea ce privește valoarea. 85% din confiscări au reprezentant transporturi prin poștă/curier.
Totalul comerțului de bijuterii contrafăcute și piratate a atins în 2013 cifra de 30 miliarde EURO, adică 4,8% din totalul pieței, punând această industri pe locul 2 ca pierderi la valoare. 61% din confiscări au fost cu referire la transporturi prin poștă/curier.
Totalul comențului ilicit pe piața echipamentelor electronice și electrice a atins în 2013 cifra de 88,6 miliarde EURO, reprezentând 5,3% din întreaga piață. Asta poziționează industria pe primul loc ca pierderi la valoare. 66% din confiscări au fost cu referire la transporturi prin poștă/curier.
Comerțul mondial cu produse contrafăcute de jucării, jocuri și echipament sportiv a fost în valoare de 7,12 miliarde EUR în 2013, 11% din totalul comerțului cu aceste produse, ceea ce a făcut ca această industrie să fie a doua cea mai afectată de contrafacerea globală în termeni relativi (adică ca procent din comerțul în cadrul categoriei de produse). 42% din confiscări au fost cu referire la transporturi prin poștă.
Global Express Association (Asociație Internațională a Curierilor) indică faptul că societățile de livrare încearcă să ajute vama în cinci aspecte:
1. furnizarea de informații electronice avansate privind expedierea, pentru a permite vămilor să efectueze evaluarea riscurilor și să vizeze transferurile pentru examinare ulterioară.
2. Utilizarea sistemelor de TRACK AND TRACE pentru a elimina pachetele identificate de autoritățile vamale ca fiind suspecte din fluxul de trafic și furnizate la vamă pentru o examinare ulterioară.
3. Furnizarea de facilități și echipamente vamale la hub-uri de livrare expres pentru a le permite să identifice și să examineze expedierile suspecte.
4. Furnizarea de informații vamale care pot fi divulgate legal expeditorilor și destinatarilor de transporturi identificate ca având produse care încalcă prevederile legale.
5. Închiderea conturilor acelor clienți identificați în mod public de autoritățile vamale drept delincvenți în domeniu.
Transportatorii observă totuși că posibilitățile lor de a ajuta autoritățile vamale sunt limitate deoarece: există limite privind cantitatea de informații care poate fi obținută de la clienți, nu au expertiză în identificarea mărfurilor contrafăcute și sunt supuși normelor privind protecția datelor și a regulilor de confidențialitate a informațiilor comerciale și nu au autoritate în aplicarea legii.
* Sursa: Studiu EUIPO – https://euipo.europa.eu/ohimportal/en/web/observatory/trade-in-fakes-in-small-parcels.
