Trei dintre romanele lui Radu Aldulescu, unul dintre cei mai puternici şi originali prozatori din literatura română contemporană, vor apărea în străinătate, în anul 2013.
Romanele Amantul colivăresei şi Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare vor fi traduse în Franţa, iar Mirii nemurii va apărea în traducere în Italia.
Amantul Colivăresei (ediţia I, Editura Nemira, 1996; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2006) va fi publicat de Editura Syrtes, în traducerea Domnicăi Ilea, ediţia franceză a romanului Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (ediţia I, Editura Nemira, 1998; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2007) va apărea la Editura Quidam, traducere de Nicollas Cavailles, iar versiunea în limba italiană a romanului Mirii nemuririi, realizată de Anita Bernacchia, va apărea la Editura Hacca, cu sprijinul Institutului Cultural Român (Translation and Publication Support Programme).
Amantul colivăresei
Povestea lui Dimitrie-Mite Cafanu poate fi citită şi ca propunerea unei căi de salvare; un mod de a trăi deasupra vremurilor, iar nu sub ele, întorcînd spatele aşa-ziselor necesare compromisuri ale supravieţuirii. Asumarea condiţiei de marginal şi exclus ca pe un dat şi un dar, mai ales atunci cînd aceasta intră în conflict cu moştenirea de familie (Mite e fiul unui nomenclaturist comunist), este totuşi ceva împotriva firii pentru românul de orice condiţie, aşa încît finalul romanului este deschis premonitoriu spre Victoria Socialismului, nu doar numele unui bulevard-zonă rezidenţială şi centru civic, ci şi al unei văi a plîngerii, în care marea majoritate a celor trecuţi pe acolo au ales să şi rămînă dimpreună cu familiile şi urmaşii lor, dintr-un anume complex al continuităţii şi al onorabilităţii, ivit din frică, ignoranţă şi lăcomie.
Mirii nemuririi, disponibil şi în ediţie digitală
Dacă există o marginalitate interesantă, aceea a devianţilor, a infractorilor, a boemilor, a lumii interlope, care a atras dintotdeauna privirea artei, a presei şi a ştiinţelor despre om, Radu Aldulescu ne atrage atenţia asupra umanităţii umile – mirii nemuririi –, de rang secund, care dintotdeauna vieţuieşte în marginea istoriei, dar care, asemenea speciilor invizibile, aparent minore, este cea care perpetuează nu numai specia şi pătura de excluşi ai societăţii, ci şi valorile simple, de bază, alfabetul umanului. Vieţi simple, drame etern umane, existenţe fără istorie, de care romanul, în goana sa după senzaţional şi atipic, nu s-a mai interesat consistent de la Zola încoace. Mirii nemuririi trăiesc în afara timpului.
Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare
O istorie din ţinutul de verdeaţă şi raăcoare – Raiul de dincolo de iad – spusă şi trăită de Relu Golea, un scriitor nepublicat, cu predispoziţii grafomane (a umplut, cu scrisul său ilizibil, peste 200 de kilograme de coli de hîrtie). O poveste al cărei centru de gravitaţie îl constituie evenimentele de la Timişoara, din decembrie 1989. O poveste cum numai Radu Aldulescu este înzestrat să scrie, iîn care Omagiile, poleite cu aur, plutesc pe Bega, iar fumul gros de la Crematoriu încă persistă în aer. O poveste despre vulnerabilitate şi supravieţuire într-o lume care aparţine întotdeauna celorlalţi.
Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, Bucureşti) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2008).
A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (ediţia I, Editura Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2011; e-book, 2011); Proorocii Ierusalimului (ediţia I, Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; ediţia a II-a, Editura Corint, 2006; ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite şi a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria şi îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia, 1998. În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.
