Comitetul de selecție responsabil cu evaluarea orașelor românești, candidate la titlul de „Capitală culturală europeană” în 2021, format din experți independenți, a recomandat ca acest titlu să fie acordat municipiului Timișoara.
Patru orașe au fost incluse pe lista scurtă în urma preselecției din decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timisoara. Desemnarea oficială a municipiului Timișoara de către autoritățile române competente va avea loc în lunile următoare.
Lansată în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii din perioada respectivă, dna Melina Mercouri, proiectul „Capitalelor culturale europene” a devenit, între timp, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale din Europa, respectiv una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene.
Motivația inițială a proiectului este, în prezent, mai pertinentă decât oricând: de a le oferi europenilor ocazia de a afla mai multe despre cultura celorlalți, de a intra într-un dialog intercultural și de a se bucura de istoria și de valorile comune pe care le dețin, cu alte cuvinte, de a trăi sentimentul de apartenență la comunitatea europeană. De-a lungul anilor, proiectul „Capitale culturale europene” a crescut în anvergură și importanță, contribuind la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni învecinate din Europa.
Tibor Navracsics, comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În 2021, România va fi gazda celei de a doua Capitale culturale europene, după Sibiu, în 2007. Interesul a fost considerabil, fiind depuse inițial 14 candidaturi, din care au fost preselectați patru finaliști. Cifrele demonstrează, încă o dată, cât de populară este această inițiativă UE în rândul orașelor și al cetățenilor săi. Doresc să felicit Timișoara pentru dosarul de candidatură câștigător. Sunt încrezător că Timișoara le va oferi vizitatorilor din Europa și din întreaga lume ocazia de a descoperi orașul și patrimoniul său cultural și de a aprecia diversitatea culturală din Uniunea Europeană, precum și valorile noastre comune. Sunt convins că acest titlu îi va aduce Timișoarei beneficii importante pe termen lung, atât culturale, cât și economice și sociale, așa cum s-a întâmplat cu multe alte orașe desemnate capitale culturale europene în trecut.”
Context
În conformitate cu Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunea UE „Capitale culturale europene”, vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE. Comitetul de selecție din Grecia se va reuni în luna noiembrie 2016, iar selecția pentru țările candidate/potențial candidate va avea loc la Bruxelles în octombrie.
Actualul sistem de acordare a titlului de „Capitală culturală europeană” prevede ca selecția să aibă loc în două runde: o preselecție, în urma căreia este întocmită o listă scurtă cu orașele candidate, și o selecție finală, la aproximativ nouă luni după preselecție (un singur oraș este recomandat pentru acordarea titlului). Orașele selectate sunt ulterior desemnate oficial capitale culturale europene de către statele membre respective.
România a lansat o invitație de depunere a candidaturilor în decembrie 2014. 14 orașe și-au exprimat interesul: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timisoara. Preselecția a avut loc în decembrie 2015 și patru orașe (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara) au fost incluse pe lista scurtă și li s-a acordat timp până în august 2016 să-și definitiveze candidaturile.
Conform criteriilor de selecție, orașele trebuie să pregătească un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să încurajeze participarea părților interesate din oraș și din vecinătățile acestuia și să atragă vizitatori din întreaga țară și din Europa. Programul trebuie să producă un impact de durată și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului respectiv. Localitățile trebuie să dovedească, de asemenea, că se bucură de sprijinul autorităților publice locale competente și că au capacitatea necesară pentru a implementa proiectul.
Toate candidaturile din România au fost evaluate de o comisie alcătuită din 12 experți independenți – doi experți desemnați de către Ministerul Culturii din România și alți zece numiți de instituțiile și organismele Uniunii Europene.
Cei zece membri ai comisiei desemnați de instituțiile și organismele Uniunii Europene sunt următorii:
• Numiți de Comisia Europeană: Steve Green (Regatul Unit), cu o vastă experiență în domeniul relațiilor culturale internaționale și în promovarea rolului culturii și al competențelor lingvistice în societate alături de rețeaua EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană) și British Council; Jordi Pardo (Spania), director general al Fundației Pau Casals și expert în planificare strategică și reînnoire urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia), profesor și șef al Departamentului de Comunicare Media din cadrul Universității din Maribor și director general al Maribor – Capitală culturală europeană 2012.
• Numiți de Consiliu: Ulrich Fuchs (Germania), director artistic adjunct și director de programe al Linz – Capitală culturală europeană 2009 și Marseille-Provence – Capitală culturală europeană 2013; Aiva Rozenberga (Letonia), director al Institutului Leton și director de programe al Riga – Capitală culturală europeană 2014; Pauli Sivonen (Finlanda), director al Muzeului Serlachius.
• Numiți de Parlamentul European: Sylvia Amann (Austria), specialist în dezvoltare urbană, regională și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia), expert în dezvoltarea sectoarelor creative și strategii culturale naționale; Agnieszka Wlazeł (Polonia), expert în dezvoltarea publicului, fost director general și director artistic la diferite festivaluri de artă.
• Numiți de Comitetul Regiunilor: Alain Hutchinson (Belgia), comisar al Guvernului de la Bruxelles, responsabil cu relațiile cu organizațiile europene și internaționale, și viceprimar al Saint Gilles responsabil cu educația.
După Wrocław (Polonia) și Donostia-San Sebastián (Spania) în acest an, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) vor fi capitale culturale europene în 2017, Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta) în 2018, respectiv Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria) în 2019. Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au fost recomandate să fie capitale culturale europene în 2020.
Pagini Utile
• Pagina dedicată proiectului ”Capitală culturală europeană”
• Comisia Europeană: Cultură
