Rusia acuză Statele Unite că a exclus-o din discuţiile privind realizarea planurilor legate de instalarea scutului anti-rachetă în Europa. Reprezentantul Dumei la Bucureşti, Konstantin Kasacev, susţine că Moscova a fost invitată doar ca observator si nu implicată direct.
Reprezentantul Rusiei, Konstantin Kosachev, susţine că s-au făcut trei paşi greşiţi în realizarea proiectului privind scutul anti-rachetă. Primul ţine de demararea acestui proiect fără consultarea Rusiei. Al doilea este legat de discuţiile bilaterale dintre Statele Unite cu cele două ţări implicate direct: Cehia şi Polonia.
Potrivit lui Kosacev, cel de-al treilea pas greşit făcut de Alianţă este acela că mebrii NATO nu au intervenit între discuţiile dintre Polonia, Cehia şi Statele Unite ale Americii. Acesta susţine că sunt două situaţii în care s-ar putea ajunge în final: fie NATO şi Rusia vor crea împreună un plan fezabil, fie cele două state vor rămâne la acele comportamente vechi, specifice războiului rece.
El a continuat prin a spune că excluderea Moscvei din discuţiile despre scutul anti-rachetă este doar o replică deja auzită atunci când Alianţa Nord-Alantică a fost infiinţată: “Jos Rusia!”.
De data aceasta, susţine Kosachev, nu numai Rusia a rămas pe dinafară, ci şi Uniunea Europeană prin faptul că nu a avut un cuvânt de spus în faţa colaborării strânse dintre SUA şi cele două state, Polonia şi Cehia.
Acesta mai spunea că Rusia spră să ajungă la un acord la Soci privind scutul anti-rachetă, dar că acesta nu va tempera îngrijorările legate de această situaţie. De cealaltă parte, fostul consultant prezidenţial pe probleme de securitate, J.D. Crouch, susţine că Rusia a fost consultată în toate demersurile legate de scutul anti-rachetă. Acesta susţine că discuţiile cu Cehia şi cu Polonia au fost demarate încă din 2002, dar că în paralel se ţinea legătura şi cu Rusia. Acesta recunoaşte că au fost probleme încă de la început între Moscova şi Washington pe această problemă, dar că într-un final s-a colaborat, au reuşit să convină un schimb de documente pe această problemă.
Securitatea energetică: Subiect tot mai important pentru NATO
Ţările membre NATO ar putea adopta la Bucureşti un plan coerent de acţiune în domeniul securităţii energetice. Secretarul general al organizaţiei, Jaap de Hoop Scheffer, consideră acest subiect o prioritate pentru 2008. Rolul pe care Alianţa l-ar putea juca pe harta energetică a lumii a fost discutat deja în mai multe conferinţe şi seminarii.
Securitatea energetică nu este un subiect nou pe agenda NATO. Cu toate acestea, o abordare coerentă a domeniului abia începe să se contureze. De ce acum? Pentru că ultimele schimbări de pe piaţa combustibililor i-au facut pe membrii alianţei să conştientizeze dependenţa crescândă faţă de furnizorii de resurse. Majoritatea statelor dezvoltate au privit cu îngrijorare cum preţul petrolului a depăşit 100 de dolari pe baril, pe fondul previziunilor privind creşterea tot mai mare a cererii. De aceea, NATO ar putea juca un rol foarte important în domeniul securităţii energetice.
"Se pot face multe. În primul rând este clar că securitatea infrastructurii energetice, în momentul de faţă, este extrem de importantă şi în acelaşi timp este vulnerabilă la diverse atacuri.
Terorismul este unul din factorii care ameninţă direct infrastructura energetică, dar sunt şi alte multe aspecte, inclusiv legate de caracterul depăşit al anumitor infrastructuri care trebuie regândite. E vorba şi de securitatea traseelor maritime", a declarat Adrian Pop, profesor universitar la SNSPA.
Specialiştii spun că NATO ar putea chiar trimite trupe în statele furnizoare de petrol care se confruntă cu probleme interne. Există posibilitatea unor intervenţii în Nigeria, Iraq, Iran, Arabia Saudită, Ciad sau Sudan, dacă e cazul. NATO va valorifica şi parteneriatele pe care le are cu state ne-membre interesate de securizarea infrastructurii energetice. Dar acesta este un subiect destul de controversat. Cele mai mari dispute au ca temă parteneriatul cu Rusia. Cele mai mari obiecţii le are Washingtonul. Statele Unite acuză Rusia pentru politica externă agresivă bazată chiar pe puterea energetică.
{mosloadposition user10}
