ION VALJAN sau FASCINAŢIA TEATRULUI
La 18 februarie 1929, se transmitea în direct din studioul Societăţii Române de Radiodifuziune prima piesă de teatru radiofonic – comedia într-un act „Ce ştia satul” de Ion Valjan, cu Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Revista Radiofonia de la acea vreme, îşi informa cititorii-auditori despre această „ primă încercare de a da teatru în studio” şi despre dramaturgul V.Al.Jean (Ion Valjan), considerat „autorul primului teatru radiofonic”.
De la începuturi şi până astăzi, Teatrul Radiofonic a traversat diverse etape, fiecare dintre acestea purtând amprenta profesionalismului celor care au lucrat sau au colaborat aici: actori, dramaturgi, regizori artistici, regizori tehnici specializaţi, compozitori şi regizori muzicali, regizori de studio, realizatori, redactori, producători.
De-a lungul celor 83 de ani, Teatrul Radiofonic s-a impus ca o instituţie unică în peisajul mass-media cultural şi artistic, „un adevărat teatru naţional” – aşa cum îi prezicea Tudor Vianu – fiind teatrul cu cel mai numeros public şi cu spectacole realizate după cea mai bună literatură dramatică autohtonă şi străină.
Acum, la ceas aniversar, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră, în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, un spectacol-document dedicat „autorului primului teatru radiofonic” şi extraordinarei sale pasiuni pentru teatru: „Ion Valjan sau Fascinaţia Teatrului”, după un scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă.
În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Ilinca Tomoroveanu, Mircea Constantinescu, Annemary Ziegler, Alexandru Pavel, Orodel Olaru, Andrei Ţârdea, Petru Hadârcă, Sorin Şaguna, Violeta Berbiuc. Fragmente din Fonoteca de Aur cu: Radu Beligan, Ileana Stana Ionescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ion Caramitru, Ion Lucian, Mihai Fotino, Victor Ştrengaru, Sorin Gheorghiu.
Luni, 13 februarie 2012, de la ora 11.00 – la clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a acestui spectacol – iubitorii teatrului la microfon sunt invitaţi să participe, alături de actorii şi realizatorii acestei montări radiofonice, la evenimentul care marchează cei 83 de ani de Teatru Radiofonic.
Spectacolul va fi difuzat în premieră, marţi, 14 februarie 2012, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.
Valjan (pseudonim al lui Ioan Al. Vasilescu) şi-a împărţit existenţa între avocatură, politică şi teatru. Pasiunea pentru oratorie i-a adus multe succese în tribunal – a fost unul dintre marii maeştri ai barei. Apoi, pasiunea pentru o politică cinstită, închinată intereselor naţionale, l-a determinat să nu se aplece în faţa ocupantului, oricare ar fi fost acela. A fost deţinut politic, condamnat la 15 ani. A rezistat numai 10 ani, în perioada 1950-1960, în condiţii de detenţie cumplite, la Jilava, Aiud, Ocnele Mari şi Piteşti.
Mai presus de orice, pasiunea pentru teatru, a fost definitorie pentru formarea intelectuală şi artistică a lui Valjan, preocuparea sa în acest domeniu fiind totală: ca spectator, ca publicist interesat de fenomenul teatral din perioada interbelică şi mai ales, ca autor dramatic. Comediile sale şi-au câştigat încă din timpul vieţii scriitorului, un loc important în peisajul dramaturgiei româneşti din prima jumătate a secolului XX, alături de cele semnate de Alexandru Kiriţescu, George Ciprian, Tudor Muşatescu sau Mihail Sebastian.
Prin 1937, Eugen Lovinescu îl numea „umoristul nostru cel mai bun, cu o notă de fineţe în observaţie”. A fost Director al Teatrului Naţional din Bucureşti şi Director General al Teatrelor. A inaugurat teatrul la microfon cu piesa Ce ştia satul, comedie într-un act scrisă în 1912, considerată de către acelaşi Eugen Lovinescu, „poate cea mai bună comedie într-un act din literatura noastră”.
La zece ani după moartea lui Valjan, în închisoarea comunistă, prin anii `70, când piesele lui nu mai puteau fi văzute la teatru, aproape toate, au început să fie jucate la teatrul radiofonic – Ce ştia satul, Nodul gordian, Generaţia de sacrificiu, O inspecţie 1936, Norocul, Cuceritorii, Când soarele se uită înapoi – şi au putut astfel, să rămână în conştiinţa publicului.
A fost fascinat de TEATRU până în ultima clipă a vieţii, învăluind toată durerea unei generaţii într-o atmosferă de umor susţinut, un adevărat râs printre lacrimi…
Echipa de realizatori:
Regia artistică: Petru Hadârcă.
Regia muzicală: Luiza Mateescu.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.
Redactor şi producător: Magda Duţu.
{mosloadposition user9}
