GEM – Raport de țară privind antreprenoriatul, ediția 2022-2023
- Peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc
- Majoritatea antreprenorilor din România sunt bărbați, activează în servicii de consum și au venituri peste medie
- Facilitarea accesului la finanțare prin programe guvernamentale și îmbunătățirea educației antreprenoriale în școli pot contribui la dezvoltarea unui mediu antreprenorial sănătos
- Studiile superioare contează în reușita antreprenorială.
Antreprenorii din România, fie că sunt la început de drum fie că au o afacere în dezvoltare, percep în mod corect oportunitățile de business din piață dar se tem de eșec și văd accesul dificil la finanțare ca pe o barieră semnificativă în calea dezvoltării afacerilor. Aceasta sunt două dintre principalele concluzii incluse în Raportul de țară privind antreprenoriatul – cercetare realizată de echipa de cercetători ai UBB-FSEGA, în cadrul proiectului internațional Global Entrepreneurship Monitor (GEM).
sursa foto
„Global Entrepreneurship Monitor (GEM) este un proiect global care oferă o analiză cuprinzătoare a mediului antreprenorial din întreaga lume, concentrându-se pe provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă fiecare țară membră a acestui proiect în dezvoltarea unui mediu antreprenorial competitiv. România s-a alăturat din nou proiectului în urmă cu doi ani, iar cercetarea anuală realizată de echipa Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin expertiza facultății de profil – FSEGA, aduce date extrem de relevante, mai ales în contextul în care, într-o lume aflată într-o continuă transformare, inițiativa antreprenorială nu mai este doar o opțiune, ci un factor indispensabil al dezvoltării economice și sociale.
Politicienii noștri trebuie să înțeleagă bine antreprenoriatul atunci când se angajează în politici publice, astfel încât acestea să fie bazate pe dovezi. Mă bucur că cel puțin doi politicieni vizibili – domnii Emil Boc și Ilie Bolojan – se exprimă sistematic pentru antreprenoriat, lucru care nu mă miră uitându-mă la realizările lor în orașele/județele în care sunt implicați. Dar când vorbim de universități trebuie să fim atenți și sper să implementăm lucrurile adecvat, după setul de practici internaționale. Universitatea Harvard spre exemplu, nu este o universitate antreprenorială, ci una de cercetare avansată și educației, cu componente antreprenoriale. Urmând astfel de practici internaționale, UBB este o universitate de cercetare avansată și educației, cu componente antreprenoriale importante: curs transversal de antreprenoriat pentru toți studenții/angajații, incubator de afaceri pentru studenți/angajați, societăți antreprenoriale studențești, oficii de antreprenoriat și transfer tehnologic și de cunoaștere etc. În acest fel unii absolvenți pot fi antreprenori, adesea cu inovații disruptive, nu doar incrementale, alții foarte buni angajați, capabili, după angajamentul Bologna, să lucreze flexibil în domenii/ocupații diverse, dincolo de specializările inițiale (cu eventuale cursuri minimale de reconversie profesională), iar alții, prin cercetările avansate care nu au imediat aplicații practice, vor putea schimba paradigme în viitor și aduce noi piețe. Altfel, dacă sunt legați limitativ și birocratic de piața muncii existentă la un moment, vor avea angajabilitate mare pe termen scurt, dar șomeri pe terme mediu-lung, iar dacă forțăm modele antreprenoriale în universități, fără cercetare avansată exploratorie, inovațiile potențiale vor fi mai ales incrementale, nu disruptive! Așadar, lucrurile trebuie făcute adecvat, după bunele practici internaționale, iar acest raport de țară sper să ajute în acest sens.” declară prof.univ.dr. psih. Daniel David, Rectorul UBB Cluj.
Raportul de țară 2022-2023 realizate de către echipa GEM România evidențiază starea actuală a antreprenoriatului din România, examinând punctele forte, provocările și modul în care se compară cu alte națiuni din Europa de Est. În plus, raportul identifică principalele domenii de oportunitate care ar putea cataliza succesul antreprenorial în România”, explică conf. univ. dr. Tünde Petra Szabó, coordonatorul echipei de cercetători ai FSEGA care a realizat raportul pentru România.
Comparativ cu țările din Europa de Est, în România, potențialul antreprenorial este competitiv, percepția unor oportunități bune pentru noi companii fiind ridicată. Astfel, 63,75% dintre români văd condiții favorabile pentru demararea de afaceri în următoarele șase luni, iar 62,68% dintre români declară că au abilitățile și cunoștințele necesare pentru lansarea unei afaceri. În ciuda acestor puncte forte, există și bariere, una dintre acestea fiind teama de eșec, care afectează 58,05% din populația adultă, o cifră relativ ridicată în comparație cu alte țări din Europa de Est. România ocupă locul al cincilea la nivel mondial în ceea ce privește acest indicator, ceea ce demonstrează că factorii culturali și economici creează un mediu în care costurile eșecului sunt percepute ca fiind prohibitiv de ridicate, arată raportul GEM România.
Transformarea digitală, cea mai mare oportunitate a antreprenorilor pentru inovare și extindere
Autoevaluarea pozitivă a potențialului antreprenorial reflectă inițiativele educaționale ale României, precum și nivelul relativ ridicat al cunoștințelor fundamentale și practice legate de afaceri. În plus, rata scăzută de întrerupere a activității (1,05%), una dintre cele mai scăzute din Europa de Est, evidențiază și mai mult reziliența antreprenorilor români, se arată în raport.
Cea mai mare oportunitate pentru antreprenorii români constă în transformarea digitală, în special în urma pandemiei COVID-19. Trecerea la modele de afaceri digitale prezintă un potențial vast pentru inovare și extinderea pieței. Pandemia a stimulat adoptarea tehnologiilor digitale, 19,88% dintre antreprenorii aflați la început de drum din România raportând utilizarea tehnologiilor digitale ca parte a strategiilor lor de afaceri. Această tendință evidențiază o oportunitate pentru România de a valorifica transformarea digitală pentru a spori productivitatea și a extinde aria de acoperire globală.
Peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc
Conform raportului, rata activității antreprenoriale în fază incipientă (TEA) pentru România se situează la 8,25%, ușor sub media de 12,94% pentru țările participante la GEM Global. Această cifră sugerează un nivel moderat de implicare în activități de afaceri noi în raport cu țările similare din lume. Rata proprietarilor de companii stabilite (EBO) este mai mare, de 8,6%, indicând o comunitate antreprenorială stabilă, dar prudentă, în care mai puțini antreprenori lansează noi companii. Dar cei care o fac tind să-și mențină afacerile dincolo de stadiile inițiale. Condițiile economice, atitudinile culturale față de risc și un mediu economic în general prudent sunt factori importanți care modelează contextul antreprenorial din România.
În România, 46,20% din populația cu vârstă cuprinsă între 18 și 64 de ani cunoaște pe cineva care a demarat o afacere în ultimii doi ani. Această rată este mai mică decât în Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria, și plasează România pe locul 37 din 49 de țări participante la cercetarea GEM Global în anul 2022.
Situația României este mai favorabilă în ce privește identificarea oportunităților de afaceri, ocupând locul 14. În România, 63,75% din populația adultă consideră că există condiții bune pentru a începe o afacere în zona în care trăiește, în următoarele șase luni. Deși această rată este mai mică decât rata din Polonia (72,26%), este mai mare decât în Ungaria (27,23%) și Slovacia (29,37%) și similară cu cea din Croația (60,02%).
Majoritatea antreprenorilor din România sunt bărbați, activează în servicii de consum și au venituri peste medie
În ceea ce privește profilul antreprenorilor din România, întreprinzătorii potențiali au vârste cuprinse între 35-44 de ani (29,5%), au studii superioare (56,4%), sunt bărbați (68,4%) și venitul gospodăriei este mediu (46,8%). Cea mai mare pondere a întreprinzătorilor în stadiu incipient are vârsta cuprinsă între 35-44 de ani (29,6%), are studii postliceale (47,2%) sau superioare (47,2%), sunt bărbați (60,6%) și au venituri peste medie (50%). Întreprinzătorii consacrați au cea mai mare parte vârstă cuprinsă între 35-44 ani (32,1%), au studii superioare (58,8%), sunt bărbați (59%) și au venit peste medie (50%).
„Sondajele din ultimii ani arată că rolul femeilor în antreprenoriat devine din ce în ce mai important. GEM Global (2023) subliniază faptul că tot mai multe femei aleg această carieră, fiind categoria de antreprenori cu cea mai rapidă creștere. În România însă, nu observăm aceste tendințe, toate categoriile antreprenoriale fiind dominate de bărbați, iar diferența de gen este semnificativă. În plus, diferența de gen a crescut semnificativ în comparație cu perioada anterioară”, adaugă conf. univ. dr. Tünde Petra Szabó.
Potrivit rezultatelor GEM, 51,5% dintre întreprinzătorii în stadiu incipient din România operează în servicii de consum, 21,2% în servicii de afaceri, 21% în industria prelucrătoare, iar 6,3% în industria extractivă. Întreprinzătorii consacrați, la rândul lor, activează în proporție de 30,4% în servicii de consum, 24,5% în servicii de afaceri, 35,4% în industria prelucrătoare, și, 9,7% în industria extractivă.
Facilitarea accesului la finanțare prin programe guvernamentale și îmbunătățirea educației antreprenoriale în școli pot contribui la dezvoltarea unui mediu antreprenorial sănătos
România ocupă locul 36 din 51 de economii participante la GEM Global, conform Indicelui național al mediului antreprenorial, cu un scor de 4,2 de puncte. În cazul majorității condițiilor-cadru, România se situează aproape de media țărilor cu venituri medii. Cea mai mare diferență se înregistrează în ceea ce privește sprijinului pentru obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, normele sociale și culturale, respectiv programele guvernamentale pentru antreprenoriat, unde România se situează cu mult sub media economiilor cu venituri medii.
Condițiile-cadru – finanțarea antreprenorială, politica guvernamentală, programele guvernamentale pentru antreprenoriat, infrastructura comercială și profesională – sunt responsabilitatea directă a guvernului.
“Guvernul are potențialul de a deveni un catalizator esențial pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, dar acest rol necesită o viziune strategică și un angajament susținut. Accesul la finanțare, de exemplu, poate fi facilitat prin politici și programe care să răspundă nevoilor specifice ale antreprenorilor, eliminând barierele care frânează inovația și creșterea economică.
Mai mult decât atât, un alt pilon fundamental este educația antreprenorială. În România, aceasta continuă să obțină rezultate modeste, reflectând o nevoie urgentă de reformă. Integrarea unui curriculum axat pe antreprenoriat în școli – cu metode moderne și studii de caz relevante – poate genera un impact profund, stimulând o cultură a inovației și a inițiativei încă din fazele de început ale educației tinerilor. De altfel, această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții, atât în termeni de costuri, cât și de rezultate pe termen lung.
Cu un angajament ferm din partea autorităților și o colaborare strânsă cu sectorul educațional, putem contura o viziune în care antreprenoriatul devine motorul unei economii reziliente și sustenabile. Rezultatele? O economie mai dinamică și o societate mai pregătită să facă față provocărilor viitorului.” adaugă conf.univ.dr. Răzvan V. Mustață, Decanul UBB-FSEGA
În opinia experților din România care au participat la analiza GEM Global, este necesar să se dezvolte politici antreprenoriale pe termen lung, mai degrabă decât măsuri rapide, pe termen scurt, deoarece schimbările, în special la nivel instituțional, se produc treptat.
„Guvernul, pe termen lung, ar trebui să sprijine dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sănătos prin incubatoare de afaceri, acceleratoare, centre de inovare și alte facilități, toate acestea oferind antreprenorilor acces la resurse, mentorat, rețele și la alte instrumente necesare pentru a-și dezvolta afacerile.”, menționează prof.univ.dr. Levente Szasz, Prorector UBB – responsabil de calitate și antreprenoriat.
Echipa specialiștilor UBB-FSEGA care a lucrat la realizarea raportului de țară este formată din Tünde Petra Szabó, Annamária Dézsi-Benyovszki, Botond Benedek, Lehel-Zoltán Györfy.
