Tabloul de bord al UE din 2014 privind justitia: catre sisteme de justitie mai eficiente in UE

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a tabloului de bord al UE privind justiția, menit să promoveze calitatea, independența și eficiența sistemelor de justiție din Uniunea Europeană. Tabloul de bord al UE privind justiția este un instrument informatic care prezintă date obiective, fiabile și comparabile privind sistemele de justiție din statele membre. Ca și ediția din 2013 (IP/13/285), tabloul de bord al UE din 2014 privind justiția continuă să sprijine statele membre și UE în atingerea obiectivului de a avea sisteme de justiție mai eficiente, contribuind astfel la favorizarea creșterii economice în cadrul Uniunii. Acest obiectiv se va realiza prin faptul că informațiile cuprinse în tabloul de bord vor contribui la semestrul european, un proces care se desfășoară la nivelul UE și care coordonează politicile economice anuale, având drept scop stimularea performanței economice a statelor membre și a competitivității acestora printr-un set de recomandări specifice fiecărei țări.

„Întârzierea actului de justiție înseamnă refuzul de a face justiție. Tabloul de bord al UE privind justiția este un instrument esențial în strategia economică a UE, care contribuie la creșterea gradului de eficiență a justiției în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Este esențial – pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a investitorilor – și indispensabil – pentru încrederea reciprocă în spațiul european de justiție – să avem sisteme de justiție care funcționează adecvat și în mod independent”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Această a doua ediție a tabloului de bord al UE privind justiția este publicată în contextul în care numeroase state membre desfășoară reforme judiciare pentru a ameliora competitivitatea în acest domeniu. Evoluțiile și datele prezentate confirmă importanța de a continua, cu angajament și fermitate, eforturile depuse pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor de justiție din întreaga Uniune Europeană.”

Datele prezentate în tabloul de bord al UE din 2014 privind justiția provin din surse diverse. Majoritatea datelor cantitative sunt furnizate de Comisia pentru evaluarea eficienței justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei, care colectează date de la statele membre. Tabloul de bord din 2014 se concentrează pe cauzele civile, comerciale și administrative și analizează aceiași indicatori ca și în 2013, bazându-se însă pe unele surse de informații suplimentare:

Eficiența sistemelor de justiție: printre indicatori se numără durata procedurilor, procentul de cauze soluționate față de cauzele noi și numărul de cauze pendinte.
Calitate: printre indicatori se numără formarea obligatorie a judecătorilor, monitorizarea și evaluarea activităților instanțelor, bugetul și resursele umane alocate instanțelor și disponibilitatea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și a mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor.
Independență: tabloul de bord prezintă date privind percepția gradului de independență a sistemelor de justiție. În plus, tabloul de bord din 2014 oferă o primă imagine de ansamblu, generală și comparativă, asupra modului în care sunt organizate sistemele de justiție naționale pentru a proteja independența judiciară în anumite tipuri de situații în care aceasta ar putea fi pusă în pericol. Tabloul analizează garanțiile juridice împotriva transferării sau demiterii unui judecător, de exemplu.

Tabloul de bord din 2014 prezintă și rezultatul a două studii-pilot, care oferă date suplimentare și precise privind durata procedurilor judiciare în domeniul dreptului concurenței și al legislației privind protecția consumatorilor, exprimate în numărul mediu de zile.

Printre concluziile principale ale tabloului de bord al UE din 2014 privind justiția se numără (a se vedea anexa pentru defalcarea pe trei domenii):

Unele state membre continuă să se confrunte cu provocări specifice în ceea ce privește eficiența sistemului de justiție. Proceduri îndelungate în primă instanță și un procent redus de soluționare a cauzelor față de cauzele noi sau un număr ridicat de cauze pendinte indică nevoia unor îmbunătățiri suplimentare. Deși în anumite state membre (de exemplu, în Portugalia) au fost adoptate recent reforme ambițioase, efectele acestora nu se reflectă încă în tabloul de bord întrucât informațiile sunt în cea mai mare parte din 2012.
Disponibilitatea instrumentelor TIC în instanțe a crescut, însă s-ar putea face progrese și mai mari, în special pentru a facilita contactele dintre instanțe și cetățeni. Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor sunt acum disponibile în aproape toate statele membre, iar activitățile de monitorizare și evaluare a instanțelor există în majoritatea statelor membre.
În aproape o treime din statele membre, rata de participare a judecătorilor în activități de formare continuă pe teme legate de dreptul UE este mai mare de 50 %. Formarea judecătorilor și a practicienilor din domeniul dreptului și instrumentele TIC sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a unui spațiu european de justiție bazat pe încredere reciprocă.
În mai multe state membre percepția gradului de independență s-a îmbunătățit, în timp ce în unele state membre aceasta s-a înrăutățit.

Următoarele etape

Aspectele identificate în tabloul de bord vor fi luate în considerare pentru pregătirea viitoarei analize specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european 2014. Acestea vor fi luate în calcul, de asemenea, pentru activitatea derulată în contextul programelor de ajustare economică. Fondurile UE (dezvoltare regională și fondurile sociale) pot fi utilizate pentru a sprijini procesul de reformă a sistemelor de justiție naționale.

Pe baza primului studiu comparativ privind garanțiile juridice menite să protejeze independența sistemului de justiție, Comisia își propune să dezvolte în continuare acest date comparative. Comisia va colabora cu experți din sistemul judiciar și cu statele membre, precum și cu reprezentanți ai profesiilor juridice și cu rețelele europene din domeniu pentru a îmbunătăți calitatea, disponibilitatea și comparabilitatea datelor pentru viitoarele ediții ale tabloului de bord.

Context

Îmbunătățirea calității, a independenței și a eficienței sistemelor de justiție face deja parte din procesul de coordonare a politicilor economice ale UE din cadrul semestrului european. Reformele judiciare naționale au constituit, de asemenea, o parte integrantă din programele de ajustare economică în Grecia, Portugalia și Cipru.

Tabloul de bord al UE privind justiția contribuie la semestrului european, identificând aspectele legate de justiție care merită o atenție specială. Împreună cu evaluarea specifică a situației din statele membre, tabloul de bord din 2013 a contribuit la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări în domeniul justiției pentru zece state membre (BG, ES, HU, IT, LV, MT, PL, RO, SI, SK). În acest mod, tabloul de bord va sprijini atât UE, cât și statele sale membre în vederea atingerii unui grad sporit de eficiență a sistemelor de justiție în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Aceasta va contribui la consolidarea strategiilor de creștere în țările în cauză și în ansamblul UE.

Tabloul de bord nu prezintă o clasificare generală și unică, ci oferă o imagine de ansamblu asupra funcționării tuturor sistemelor de justiție, bazată pe indicatori diverși care sunt de interes comun pentru toate statele membre. Acesta nu promovează un anumit tip de sistem de justiție. Indiferent de modelul sistemului național de justiție sau de tradiția juridică pe care se întemeiază acesta, promptitudinea, independența, accesibilitatea din perspectiva costurilor și accesul ușor sunt câțiva dintre parametrii esențiali ai unui sistem de justiție eficace.

Tabloul de bord al UE din 2014 privind justiția utilizează aceeași parametri ca cel din 2013, inclusiv perioada de timp necesară pentru soluționarea cauzelor în instanță, procentul de cauze soluționate față de cauzele noi, numărul de cauze pendinte, utilizarea de mijloace electronice pentru gestionarea cauzelor, utilizarea mecanismelor de soluționare alternativă a litigiilor, cursurile de formare disponibile pentru judecători și resursele alocate instanțelor. Justiția nu numai că trebuie înfăptuită, ci trebuie să și existe percepția acestui fapt – prin urmare, tabloul de bord oferă, de asemenea, date privind percepția gradului de independență a sistemelor de justiție, pe baza constatărilor Forumului economic mondial și ale World Justice Project.

ANNEX

1. Efficiency

Figure 1: Time needed to resolve litigious civil and commercial cases* (1st instance/in days) (source: CEPEJ study)

* Litigious civil (and commercial) cases concern disputes between parties, for example disputes regarding contracts, following the CEPEJ methodology. The length of proceedings expresses the time (in days) needed to resolve a case in court, that is the time taken by the court to reach a decision at first instance. The ‘disposition time’ indicator is the number of unresolved cases divided by the number of resolved cases at the end of a year multiplied by 365 days.

Figure 2: Rate of resolving litigious civil and commercial cases (1st instance/in %) (source: CEPEJ study)

The clearance rate is the ratio of the number of resolved cases over the number of incoming cases. It measures whether a court is keeping up with its incoming caseload. The length of proceedings is linked to the rate at which the courts can resolve cases, the ‘clearance rate’, and to the number of cases that are still waiting to be resolved, ‘pending cases’. When the clearance rate is about 100% or higher it means the judicial system is able to resolve at least as many cases as come in. When the clearance rate is below 100%, it means that the courts are resolving fewer cases than the number of incoming cases, and as a result, at the end of the year, the number of unresolved cases adds up as pending cases. If this situation persists over several years, this could be indicative of a more systemic problem as backlogs build up which further aggravate the workload of courts, and which cause the length of proceedings to rise further.

Figure 3: Number of litigious civil and commercial pending cases (1st instance/per 100 inhabitants) (source: CEPEJ study)

The number of pending cases expresses the number of cases that remains to be dealt with at the end of a period. The number of pending cases influences the disposition time. Therefore, in order to improve the length of proceedings measures to reduce the number of pending cases are required.

2. Quality

Figure 4: ICT Systems for the registration and management of cases (weighted indicator-min=0, max=4) (source: CEPEJ study)

Figure 5: Judges participating in continuous training activities in EU Law or in the law of another Member State (as a % of total number or judges)* ( source: European Commission, European Judicial Training, 2012)

* In a few cases reported by the Member States the ratio of participants to existing members of a legal profession exceeds 100%, meaning that participants took part in more than one training activity on EU law. Some of the exceptionally high figures may suggest that, the data delivered concerns training in all subjects and not just in EU law.

Figure 6: Budget for courts (in EUR per inhabitant)* (source: CEPEJ study)

* This figure indicates the annual approved budget allocated to the functioning of all courts, whatever the source and level of this budget (national or regional).

3. Independence

Figure 7: Perceived judicial independence (higher value means better perception) (source: World Economic Forum [WEF])

The WEF indicator is based on survey answers to the question: "To what extent is the judiciary in your country independent from the influences of members of government, citizens, or firms?" The survey was replied to by a representative sample of firms in all countries representing the main sectors of the economy (agriculture, manufacturing industry, non- manufacturing industry, and services).

Pagini Utile