si o conditie pentru o redresare sustinuta
Politica fiscală a UE din ultimul an s-a concentrat cu succes pe nevoia şi urgenţa de a scoate economia din recesiune.Măsurile discreţionare şi stimulentele fiscale integrate au permis amortizarea declinului activităţii economice şi au contribuit la ameliorarea înregistrată în ultima perioadă. Aceasta a dus însă totodată la diminuarea rezervelor financiare din conturile statului care, suprapunându-se cu evoluţiile demografice prognozate ca răspuns la procesul de îmbătrânire a populaţiei, a făcut ca sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice să devină o provocare majoră – după cum afirmă un comunicat al Comisiei privind „Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice pentru o economie în redresare” [52 KB] .Guvernele trebuie să sprijine în continuare economia şi să evite sufocarea procesului incipient de redresare. Acum este deci momentul de a începe elaborarea propriilor strategii de consolidare şi de a stabili în ce măsură au fost afectate de criză respectivele condiţii de sustenabilitate.
„Abordarea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice este unul dintre motoarele principale ale strategiei noastre de ieşire din criză”, declară Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia. Trebuie să sprijinim în continuare redresarea economică, dar – în contextul unei puternice deteriorări a situaţiei finanţelor publice – măsurile luate pentru creşterea încrederii şi sprijinirea cererii pot da rezultate doar dacă sunt percepute de opina publică şi de diferitele pieţe ca fiind temporare şi conforme cu măsurile de sustenabilitate pe termen lung. Prin elaborarea de strategii pentru perioada care va urma crizei vom întări eficienţa măsurilor de sprijin pe terme scurt şi vom crea condiţiile pentru o creştere economică susţinută şi echilibrată.”
Comunicarea de astăzi şi „Raportul de sustenabilitate 2009” care o însoţeşte evaluează sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung în UE, ţinând cont de impactul crizei.
Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice reprezintă o preocupare a tuturor ţărilor din UE, într-o măsură care diferă însă considerabil, de la o ţară la alta. Pe baza unei serii de indicatori detaliaţi şi a unor analize de sensibilitate, comunicarea şi raportul tehnic propun o evaluare globală a riscurilor cu care se confruntă statele membre, în materie de sustenabilitate. Deficienţele de sustenabilitate au devenit tot mai importante în majoritatea ţărilor ca urmare a crizei economice şi mai multe ţări se află acum într-o categorie de risc pe termen lung mai ridicat.
Guvernele statelor membre au făcut progrese în ultimul deceniu în abordarea problemei îmbătrânirii populaţiei, prin aderarea la strategia elaborată cu prilejul Consiliului European de la Stockholm din 2001. Până în anul 2007 se obţinuse cea mai bună poziţie bugetară cumulată din ultimii 30 de ani, cu un deficit de 0,8% pe ansamblul UE. Acest fapt a dat multor state membre marja de manevră necesară pentru a-şi susţine economia pe parcursul perioadei de criză. Rata ocupării forţei de muncă a crescut, iar pentru anumite categorii – în special lucrătorii în vârstă şi femeile – au fost atinse obiectivele stabilite prin Strategia de la Lisabona. Anumite state membre au recurs de asemenea la o reformă a pensiilor, făcându-le mai sustenabile şi contribuind la prezervarea sistemului de pensii pentru generaţiile viitoare.
În vreme ce criza a anulat o parte din progresele făcute, strategia tri-axială – care se compune din reducerea datoriei şi a deficitului, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi reforme ale sistemului de protecţie socială – rămâne valabilă. Iniţial, diferitele componente ale strategiei constituiau opţiuni din care statele membre erau libere să aleagă, dar în prezent toate cele trei componente sunt indispensabile pentru majoritatea ţărilor din UE.
Trebuie să evităm cu orice preţ ca şomajul să devină un fapt comun. Este prin urmare vital să se urmărească obţinerea flexicurităţii (echilibrul dintre flexibilitate şi securitate) şi aplicarea altor reforme structurale care au contribuit la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în trecut.
Este de asemenea necesară creşterea vârstei de pensionare efectivă, în concordanţă cu creşterea speranţei de viaţă a cetăţenilor. Mai multe ţări examinează acum paşii de urmat în acest sens. Niciodată până acum oamenii nu au trăit mai mult sau în condiţii de sănătate mai bune. Dacă politicile actuale nu sunt schimbate, vârsta medie la care cetăţenii ies de pe piaţa muncii în UE va creşte doar cu un an – de la 62 la 63 de ani – până în 2060 (a se vedea vârstele efective de pensionare la pagina 60 a raportului). Cu toate acestea, se aşteaptă ca speranţa de viaţă la 62 de ani să crească cu şase ani în aceeaşi perioadă, trecând de la 20,2 la 26,2 ani.
Comunicare Comisiei subliniază de asemenea nevoia de a se lua în calcul reformarea sistemului de sănătate, în vreme ce o creştere în calitatea finanţelor publice este indispensabilă pentru a reduce cheltuielile neproductive şi a transfera resursele spre educaţie, cercetare şi alte obiective strategice (social, mediu, sănătate). Consolidarea fiscală, prin colectarea veniturilor suplimentare acolo unde este necesar, trebuie să ţină cont de efectele stimulative, de eficienţă şi competitivitate şi să pună accentul pe acele măsuri care antrenează efecte de distorsionare minime.
Comunicarea arată că expansiunile fiscale reuşite, care au ca scop contracararea recesiunii şi sustenabilitatea pe termen lung nu sunt incompatibile.
Strategiile fiscale de ieşire din criză, care vizează atingerea unor obiective pe termen mediu ambiţioase şi realiste, trebuie să fie elaborate acum şi implementate în mod coordonat de îndată ce redresarea este confirmată, ţinând cont de situaţia specifică din fiecare ţară în parte. În sprijinul reformelor necesare şi pentru a spori credibilitatea ajustării fiscale, operaţiune care se va întinde inevitabil pe un anumit număr de ani, statele membre pot fi de asemenea nevoite să-şi dezvolte propriile cadre bugetare. În ceea ce priveşte Pactul de stabilitate şi creştere, sustenabilitatea datoriei trebuie să dobândească un rol explicit şi proeminent în cadrul procedurilor de supraveghere.
Pagini Utile
· Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice pentru o economie în redresare
Comunicarea Comisiei poate fi consultată aici [52 KB].
{mosloadposition user10}
