Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), mai multă responsabilitate faţă de soarta sturionilor, specii de peşti aflate pe cale de dispariţie și considerate adevărate “fosile vii”. Dunărea inferioară este singurul areal din Uniunea Europeană în care aceste specii cresc şi se reproduc în mod natural.
Gestul MADR, prin vocea domnului ministru Valeriu Tabără, de a anunţa stoparea finanţării Programului de repopulare a Dunării cu sturioni aruncă în derizoriu alte decizii ale instituţiei amintite, respectiv Ordinul 262/2006 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania. [1]
Motivul invocat de ministrul Tabără este că ţările riverane ce nu au interzis pescuitul la sturioni profită de Programul de repopulare al Dunării cu sturioni început de România în 2006. Amintim înalţilor funcţionari implicaţi în aceste decizii că au aparut mult mai târziu pe pamânt și în ciorbă decât sturionul, specie considerată una dintre cele mai inteligente și vechi de pe Terra.
“A refuza continuarea unui program de conservare pentru care România a fost dată exemplu de bună practică nu doar în instituțiile europene, dar și în toată lumea civilizată numai pentru că vecinii își omoară caprele în fiecare zi, și noi nu, trădează o mentalitate primitivă și, credem noi, modificată genetic.” afirmă Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta.
Atragem atenţia Domnului Ministru că, în contextul pericolului dispariţiei acestor specii de peşti deosebit de importante, atât din punct de vedere al biodiversităţii, cât şi din punct de vedere economic, datoria Domniei sale şi a înalţilor demnitari din Guvern este de a obține şi sprijinul celorlalte ţări, prin acțiuni eficiente de lobby. Ori acest fapt se realizează, în primul rând, prin puterea exemplului pozitiv pe care România trebuie sa-l dea vecinilor care nu au abordat încă astfel de politici: Bulgaria [2], Serbia, Ucraina.
SDD recomandă conducerii MADR să adopte o strategie globală şi să țină seama de declaraţia specialiştilor Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD), susţinuţi de Autoritatea Ştiinţifică CITES (Convention on International Trade of Endangered Species of Wild Fauna and Flora). Aceştia au subliniat faptul că beneficiile pe termen lung ale repopulării Dunării cu sturioni sunt mult mai mari decât costul susţinerii proiectului, de un milion de euro pe an.
Totodată, SDD recomandă MADR, dar şi celorlalte autorităţi publice, să acorde mai multă atenţie fenomenului braconajului la sturioni, care a luat o amploare deosebită în România ultimilor ani, inclusiv ca urmare a incapacității autorităţilor responsabile de a-l combate.
Menționăm că în 2009, SDD a organizat «Târgul de sturioni», acțiune de pichetare a sediului Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului la sturioni în scop comercial. În urma acestui eveniment şi a acţiunilor de advocacy desfăşurate de SDD, deputaţii au adoptat în octombrie 2010 modificarea Legii pescuitului, astfel încât sturionii nu pot fi pescuiţi în alt scop decât pentru repopulare. [3] De aemenea, SDD a realizat un studiu privind eficienţa justiţiei în lupta împotriva braconajului în Delta Dunării, demonstrând astfel numărul infim de dosare soluţionate şi, implicit, incapacitatea autorităţilor de a combate fenomenul braconajului.
NOTE:
[1] În anul 2006, pescuitul sturionilor în scop comercial a fost interzis pentru o perioadă de zece ani, prin Ordinul 262 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, semnat de ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi de ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Această măsură legislativă a avut la bază studii ştiinţifice care demonstrează declinul iremediabil înregistrat de populaţiile de sturioni din apele de pe teritoriul României. Programul naţional de susţinere a Dunării cu pui de sturioni din specii ameninţate a fost implementat, în 2006, pentru refacerea stocurilor de sturioni sălbatici din fluviu, grav afectate de pescuitul necontrolat din perioada 1990-2000. Scopul principal al programului era acela de a redresa populaţiile de sturioni din Dunăre, astfel încât România să redevină lider de piaţă ca producător de caviar sălbatic în Uniunea Europeană.
[2] Conform INCDD, Bulgaria a populat Dunarea timp de șapte ani, între 1998-2005, cu 549.000 de pui de sturion și în 2007 a interzis pescuitul la sturion pe mare.
[3] În septembrie 2009, deputaţii au adoptat Legea 317 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. La iniţiativa deputaţilor PSD+PC Ioan Munteanu, Vasile Mocanu, Gheorghe Antochi, Ion Dumitru, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Victor Surdu, Culiţă Tărâţă şi Valeriu Steriu, comisiile de Agricultură şi de Mediu din Camera Deputaţilor au adoptat, la mijlocul lunii septembrie 2009, legalizarea pescuitului sturionilor şi în alte scopuri decât pentru acvacultură. Astfel, „pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru repopulare”, prevăzut în OUG 23/2008 ca infracţiune, a fost înlocuit în noua lege cu expresia mult mai permisivă: „constituie infracţiune […] pescuitul neautorizat al sturionilor”. De asemenea, prevederea OUG 23/2008 care interzicea „deţinerea/transportul/ comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură” a fost modificată fiind puse sub interdicţie „deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni fără documente sau marcaje justificative legale”. În acelaşi timp, deputaţii PDL Sulfina Barbu, Mihail Boldea, Valeriu Tabără, Corneliu Olar şi Mircia Giurgiu au propus şi ridicarea interdicţiei privind „pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”, prevăzută în textul iniţial al OUG 23/2008.
Pe 9 noiembrie 2009, Asociaţiile neguvernamentale de mediu solicită reanalizarea şi modificarea Legii 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, astfel încât pescuitul comercial al speciilor de sturioni, reintrodus în legalitate de sus-numita lege, să rămână în continuare prohibit. Scrisoarea deschisă a mai fost transmisă Presedintelui Romaniei, Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, Convenţiei privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate din Fauna şi Flora Sălbatică şi Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.
{mosloadposition user9}