Cultura organizațională, accesul la cele mai noi tehnologii medicale și echilibrul între viața personală și cea profesională sunt principalii factori care influențează alegerea locului de muncă în rândul tinerilor medici români, conform raportului Future Health Index 2020 publicat de Philips.
Cea de-a cincea ediție a studiului global propune în premieră un profil al medicilor români din noua generație, realizat din perspectiva a trei aspecte-cheie ale vieții lor profesionale: nivelul de pregătire, accesul la tehnologie de vârf și calitatea mediului de lucru.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproximativ 3000 de medici cu vârsta sub 40 de ani, angajați în mediul public și privat în 15 țări, printre care și România.
- Transformarea sistemului medical se bazează pe noile tehnologii: 88% dintre tinerii medici din România consideră că digitalizarea sistemului medical este un instrument important pentru îmbunătățirea rezultatelor obținute de pacienți.
- Medicii români care au participat la studiu resimt decalaje în alinierea la standardele globale de îngrijire a sănătății: 87% dintre tinerii intervievați declară că spitalele sau clinicile în care lucrează evaluează rezultatele actului medical prin indicatori cantitativi precum numărul pacienților tratați, în timp ce doar 50% declară că înțeleg foarte bine ce reprezintă sistemul de sănătate axat pe rezultate calitative.
- Locul de muncă ideal este digitalizat: 90% dintre respondenți declară că disponibilitatea tehnologiilor medicale avansate reprezintă un factor important atunci când își aleg locul de muncă, în timp ce 1 din 5 tineri profesioniști chestionați ia în calcul schimbarea profesiei din cauza condițiilor de stres.
Raportul „Future Health Index 2020 – Era oportunităților: Susținerea generației viitoare
pentru transformarea serviciilor medicale” analizează așteptările tinerilor profesioniști din domeniul sănătății, sub 40 de ani, cu privire la utilizarea tehnologiei, nivelul de educație și pregătire profesională, satisfacția la locul de muncă și posibilitatea de a contribui la transformarea sistemului de sănătate. Raportul analizează și diferențele dintre aceste așteptări și realitatea locurilor de muncă în care își desfășoară activitatea medicii noii generații.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură în îngrijirea medicală. Viitoarea generație de profesioniști din domeniul sănătății va juca un rol critic în transformarea sistemului de sănătate și optimizarea calității actului medical. Medicii tineri sunt formați în era digitală, de aceea interacționează cu ușurință cu tehnologia și cantitatea masivă de date la care sunt expuși zilnic în viața personală. Este evident că abilitățile și cunoștințele acestora oferă o oportunitate enormă de a structura datele pacienților și de a accelera îmbunătățirea îngrijirii medicale. La Philips, privim dincolo de tehnologie pentru a construi soluții inovatoare care adresează cele patru obiective ale îngrijirii medicale: o experiență îmbunătățită pentru pacienți, rezultate medicale optimizate, o experiență de lucru mai bună pentru personalul medical și costuri reduse”, declară Jens-Jakob Gustmann, lider al diviziei dedicate Health Systems, Europa Centrală și de Est. „Ne bucurăm că România participă pentru prima oară la studiul Future Health Index 2020. În acest fel, profesioniștii din domeniu, autoritățile și pacienții au posibilitatea de a analiza și a înțelege mai bine așteptările și experiențele tinerei generații de medici la locul de muncă.”
Așteptări privind educația și pregătirea profesională
România se remarcă în rândul țărilor chestionate în ceea ce privește percepția cadrelor medicale tinere despre formarea lor profesională și dezvoltarea unor abilități non-clinice cheie. 97% dintre respondenți consideră că experiența i-a pregătit pentru a educa pacienții pe tema prevenției, iar 91% se consideră pregătiți să crească eficiența activității desfășurate în spitale sau cabinetele medicale.
„În următorii ani, tânăra generație de medici va constitui majoritatea personalului medical la nivel mondial, revenindu-i responsabilitatea de a modela și a forma nivelul de calitate a serviciilor medicale. Aceasta este o generație care este pe deplin conștientă de rolul său vital în conturarea schimbărilor din sistemul de sănătate. Cu sprijinul adecvat, nu numai dintr-o perspectivă clinică, ci și referitor la alte abilități, cum ar fi management, administrație sau inteligență emoțională, necesare pentru succesul lor ca profesioniști, vor construi medicina viitorului, cea pentru care ne luptăm toți. Aceasta este cu adevărat o eră a oportunităților”, adaugă Şerban Isopescu-Weber, lider al diviziei dedicate Health Systems, Philips România.
Eficacitatea abilităților non-clinice este afectată, însă, de decalajele în alinierea la standardele globale de îngrijire a sănătății. Doar 50% dintre respondenții din România au declarat că au cunoștințe vaste despre evaluarea calitativă a performanței sistemului de sănătate, în timp ce 35% nu știu să folosească datele digitale despre pacienți pentru a lua decizii medicale.
În ciuda acestor decalaje, există oportunități pe care liderii din domeniul sănătății le pot valorifica pentru a crește satisfacția tinerilor medici la locul de muncă și a contribui, astfel, la atragerea și reținerea tinerelor talente în România. Printre acestea se numără accesul la cursuri de formare suplimentare sau la noi experiențe precum lucrul cu tehnologii medicale digitale avansate.
Transformarea serviciilor medicale prin tehnologie
Tinerii medici din România sunt susținători convinși ai potențialului noilor tehnologii și ai datelor de a îmbunătăți semnificativ experiența profesională și calitatea îngrijirii oferite pacienților. 88% dintre respondenți sunt de acord că utilizarea tehnologiilor digitale duce la îmbunătățirea rezultatelor actului medical.
Mai mult, medicii români intervievați cred în potențialul telemedicinei și al tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială de a crește calitatea și accesibilitatea îngrijirii medicale, de a reduce costurile, de a îmbunătăți experiența pacienților și a crește dezirabilitatea locurilor de muncă din sistemul medical.
Nu mai puțin de 79% dintre ei sunt de acord că folosirea tehnologiilor potrivite înseamnă mai mult timp disponibil pentru pacienți, iar 77% recunosc rolul acestor instrumente în reducerea nivelului de stres de la locul de muncă.
Cu toate acestea, lipsa interoperabilității rămâne o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor medicale în spitale și cabinete medicale. 70% dintre respondenții români sunt de acord că restricțiile de partajare a datelor duc adesea la informații incomplete referitoare la pacienți și 63% consideră că nu au suficiente date digitale referitoare la pacienți pentru a influența rezultatele.
Locul de muncă ideal
Medicii participanți la stiudiu fac față unor responsabilități multiple care depășesc aria de îngrijire a pacienților, iar condițiile de lucru încurajează stresul și epuizarea. 1 din 5 respondenți au luat în considerare schimbarea profesiei din aceste motive.
Cu toate acestea, alți factori au un impact negativ semnificativ asupra satisfacției la locul de muncă: respondenții din România menționează impactul negativ al constrângerilor bugetare crescute (97%), barierele administrative (91%) și impactul deciziilor liderilor fără pregătire medicală (90%) ca principale bariere în calea satisfacției profesionale.
Raportul „Future Health Index 2020” evidențiază și nevoia clară a tinerilor profesioniști din sănătate de a lucra într-un mediu flexibil, bazat pe colaborare. Factori precum cultura organizațională la locul de muncă, accesul la cele mai noi echipamente/tehnologii medicale, echilibrul între viața personală și cea profesională sunt aspectele cele mai importante pe care le iau în considerare atunci când aleg un loc de muncă.
Metodologie
Raportul Future Health Index 2020 se bazează pe date dintr-o amplă cercetare în rândul tinerei generații de profesioniști din domeniul sănătății [1]. El colectează informații de la aproximativ 3.000 de respondenți din 15 țări care au răspuns la întrebări despre nivelul de pregătire pentru gestionarea asistenței medicale în viitor. Respondenții au vârste sub 40 de ani și lucrează în domeniul sănătății în zone urbane, atât în mediul public, cât și în mediul privat.
Din 2016, Philips a efectuat studii originale pentru a ajuta la stabilirea nivelului de pregătire a țărilor din întreaga lume pentru a aborda provocările globale în domeniul sănătății și a construi sisteme medicale eficiente. Pentru detalii privind metodologia utilizată în Future Health Index și accesarea întregului raport din 2020, vizitați site-ul Future Health Index.
[1] În parteneriat cu SERMO, o companie de cercetare de piață globală, independentă, a fost efectuat un sondaj în perioada 15 noiembrie – 27 decembrie 2019 în 15 țări (Australia, Brazilia, China, Franța, Germania, India, Japonia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Singapore, Africa de Sud și Statele Unite ale Americii) în limba nativă a respondenților. Sondajul s-a desfășurat online și offline (în funcție de relevanța pentru nevoile fiecărei țări) pe un eșantion de 200 de profesioniști din domeniul sănătății cu vârsta sub 40 de ani în fiecare țară (definit ca toate cadrele medicale, inclusiv medici, asistente medicale, chirurgi, radiologi, etc.) care și-au finalizat studiile universitare și erau angajați atât în sectorul public, cât și în cel privat. Excepție au făcut Singapore și Australia, cu eșantioane ușor mai mici.
