pentru adolescentii romani
· Banca Comercială Română (BCR) a derulat în 2011 primul program de job-uri de vară pentru elevii de liceu din România; 50 de elevi au câştigat primul lor salariu;
· În urma unui studiu ad-hoc în rândul a 350 de liceeni, a reieşit faptul că aceştia îşi iau modele de comportament financiar dintre persoanele foarte apropiate: părinţi, bunici sau prieteni;
· 65% dintre liceeni îşi doresc un curs de educaţie financiară la liceu ţinut de un profesor specializat. Daca acesta nu exista, 33% ar vrea să înveţe de la un bacher, 30% de la profesorul de economie, 12% consideră că un om bogat din comunitate ar fi cel mai potrivit să predea educaţie financiară.
50 de liceeni din toată ţara, selectaţi din peste 400 de candidaţi,au participat la primul program de job-uri de vară organizat de către o companie din România special pentru adolescenţi. Programul, Summer Job BCR, s-a desfăşurat pe perioada a 2 luni de zile, interval pe parcursul căruia elevii au avut un program lucru de 4 ore pe zi în agenţiile Băncii Comerciale Române şi au câştigat primele lor salarii.
Palaghianu Andrei, Suceava, participant la programul Summer Job in BCR: „…m-am simţit onorat că mă pot prezenta drept angajat al băncii – am învăţat cum se face un card, cum se deschid conturi, cum funcţionează contabilitatea firmei…”
Alexandra Florea, Bucuresti, participant la programul Summer Job in BCR: „ … a fost cel mai interesant mod în care mi-aş fi putut petrece vacanţa. Dacă această ocazie nu mi-ar fi ieşit în cale, aş fi început lucrând într-un restaurant sau împărţind pliante …”
În cadrul programului, liceeni au fost rugaţi să realizeze un studiu ad-hoc pe teme de comportament financiar printre adolescenţii de vârsta lor. Astfel, aceştia au mobilizat peste 350 de răspunsuri de la liceeni din toată ţara. Întrebaţi despre modelul pe care îl admiră cel mai mult în ceea ce priveşte administrarea banilor, mai mult de 50% dintre adolescenţi au răspuns „mama” motivând, în special, planificarea riguroasă a cheltuielilor, alocarea cu prudenţa a resurselor financiare şi preocuparea pentru economisire. Pentru respondenţii la sondaj:
„… mama îşi face mereu o listă cu toate cheltuielile pe care trebuie să le faca şi aşa reuşeşte mereu să se încadreze în buget şi să îi rămână şi bani în plus… “
„… mama ştie să împartă banii astfel încât să ne mai rămână şi pentru timpul liber… “
Pe locurile următoare sunt alţi membrii ai familiei, „tata” şi „bunicii”, respectaţi în special pentru că:
„… dintr-o pensie mică reuşesc să se întreţină şi să pună şi un ban deoparte pentru zile negre…“
Dintre cele mai importante concluzii ale studiului se desprinde faptul că, deşi peste 90% dintre liceeni afirmă că primesc bani de buzunar de la părinţi, peste 80% dintre ei spun că hotărăsc singuri pe ce să îi cheltuiască. Astfel, conform propriilor spuse, cei mai mulţi dintre liceeni îşi cheltuie banii de buzunar pe „iesiri în oras”, pe locul imediat următor fiind hainele.
Întrebaţi despre utilitatea unui curs de educaţie financiară, majoritatea covârşitoare a respondenţilor au răspuns că ar aprecia oportunitatea unor lecţii de administrare a banilor în liceu, mergând până la noţiuni practice despre funcţionarea economiei reale (funcţionarea unei companii, funcţionarea bursei de valori şi a produselor de investiţii). 65% dintre liceenii care au răspuns la sondaj consideră că un curs de educaţie financiară ar trebui ţinut de un profesor specializat. Dacă nu există un profesor specializat, 33% ar vrea să înveţe de la un bacher, 30% cred că profesorul de economie ar trebui să facă asta, iar 12% consideră că un om bogat din comunitate ar fi cel mai potrivit să predea educaţie financiară.
Conform propriilor mărturii ale elevilor de liceu:
„daca ar exista un curs de educaţie financiară, personal m-aş duce cu cea mai mare placere, mi-ar plăcea să ştiu şi despre funcţionarea economiei de piaţă, cum lucrează băncile şi care sunt avantajele şi dezavantajele creditelor, împrumuturilor, depozitelor… poate chiar să ne prezinte şi câteva idei despre cum lucrează o companie multinaţională, cum poţi cumpăra acţiuni la o companie”
/
„[cursul de educaţie financiară] să nu fie plicticos (profesorul dictează şi noi scriem 3-4 pagini), ci să ne implice şi pe noi, să fie un dialog, din care noi să învăţăm lucrurile esenţiale pe care trebuie să le ştim, ceea ce este cu adevărat important, şi nu să trebuiască să tocim termeni şi definitii”
Dicţionar financiar „de liceu” (cf definiţiilor elevilor respondenţi):
Card = „o cartelă dreptunghiulară din plastic cu care pot plăti anumite lucruri sau servicii”, „un obiect care îţi oferă siguranţă fiindcă înlocuieşte banii cash”, „un instrument prin care ai acces la bani tai”, „locul unde se ţin banii de cheltuiala”, „o chestie din plastic pe care o bagi în bancomat şi ies bani”, „un lucru din care putem scoate banii”;
Cont curent = „locul unde ţii mai mulţi bani pentru cheltuieli”, „câţi bani mai ai”, „o anumită sumă de bani pe care o am în momentul actual”, „un "Dosar" cu toată activitatea mea financiară la banca respectivă”, „Un fel de sistem care conţine mai multe operaţii”;
Depozit = „Un depozit în bancă, cu bani”, „locul de menţinere a pachetelor de $”, „banii încredinţaţi băncii pentru "a avea grijă" de ei”, „bani rezervă”;
Dobândă = „un procent prestabilit care modifică cantitatea de bani returnată sau primită”, „bani pe care trebuie să-i dau unui urecheat care mi-a dat bani”, „ceea ce îmi ia bancă pt că îmi ţine banii”, „partea ei din afacere”, „o primeşti sau o dai e tot una.. e mică când o primeşti mare când o dai”, „o creştere lunară cu un anumit procent a banilor”, „ai de dat o sumă mai mare la bancă”, „pacoste”;
Credit = „o sumă de bani pe care o persoană o primeşte de la bancă”, „când nu ai bani şi ceri la bancă”, „O sumă de bani împrumutată de la bancă,care trebuie restituia într-o anumită perioadă”.
