Peste 30% dintre românii din mediul urban mare deţin în gospodăriile proprii echipamente electrice şi electronice defecte (DEEE) şi aproximativ 25% dintre ei deţin becuri nefuncţionale, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown la solicitarea Asociaţiilor ECOTIC şi Recolamp.
Realizat pe un eşantion de 800 de persoane, în oraşele cu peste 50.000 de locuitori, studiul ajuns la cea de-a patra ediţie în acest an, reprezintă singurul demers de acest gen efectuat în România. Rezultatele sondajului reflectă situaţia din România în ceea ce priveşte atitudinea românilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi dotarea gospodăriilor cu echipamente electrice şi electronice.
Motivele principale pentru care românii păstrează în locuinţe DEEE-urile sunt:
· intenţia de a le repara (27%)
· nu ştiu ce ar putea face cu acestea după scoaterea din uz (25%)
· nu au avut timp să se ocupe de ele (21%)
· nu există facilităţi de debarasare în zona în care locuiesc (11%).
În ceea ce privesc motivele pentru care persoanele din mediul urban s-ar debarasa de aceste DEEE-uri pastrate în gospodărie, în cazul DEEE-urilor acestea sunt la nivel declarativ:
· protecţia mediului (27%),
· eliberarea de spaţiu în gospodărie (21%)
· existenţa unor puncte de colectare în proximitate (14%)
· reduceri de preţ la achiziţionarea unor noi produse (13%).
La nivelul populaţiei din mediul urban peste 65% nu cunosc despre existența unui punct de colectare selectivă a DEEE-urilor, în timp ce majoritatea cetăţenilor (53%) consideră că responsabilităţile realizării infrastructurii revin Autorităţilor Publice Locale direct sau cu ajutorul firmelor de salubritate. Un sfert din populație consideră că firmele specializate ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a DEEE-urilor și 20% cred că această sarcină revine companiilor.
Din punct de vedere al dotărilor, conform rezultatelor înregistrate, majoritatea gospodăriilor din mediul urban sunt dotate cu aparate electrice şi electronice, precum frigider (98,8%), maşină de spălat (96,8%), televizor (98.8%), aspirator (93%), computer sau laptop (77%) sau becuri economice (70%).
În ceea ce priveşte durata de la achiziţia bunurilor menţionate anterior, majoritatea produselor sunt în gospodariile din mediul urban în medie de 4 ani. Excepţie fac însă aerul condiţionat (3,2 ani), laptopul (2,66 ani), corpurile de iluminat cu led (2,50 ani), dar şi becurile economice (2,29 ani).
La nivelul colectarii selective, indiferent de tipurile de deșeuri, peste 60% colectează selectiv anumite produse, în timp ce 40% nu sunt preocupați de această activitate ca urmare a lipsei infrastructurii în proximitate (aproximativ 60%) sau din comoditate (aproximativ 30%).
”Studiul efectuat anul acesta şi-a propus să analizeze în detaliu gradul de informare şi modalităţile prin care populaţia se debarasează de DEEE-uri şi sursele de iluminat. O mare parte din oameni nu sunt încă conştienţi de impactul negativ al unei gestionări necorespunzătoare a acestor tipuri de deşeuri asupra sănătăţii şi mediului. În acest context, vom continua să dezvoltăm campanii de conştientizare şi colectare în mediul urban şi rural în vederea formării unei mentalităţi noi a cetăţenilor români faţă de protecţia mediului şi revalorificarea resurselor, precum și responsabilizarea Autorităților Publice Locale în managementul deșeurilor.” a declarat Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei ECOTIC.
”Știm acum ca 70% dintre gospodarii dețin cel putin un bec economic, în timp ce 25% dintre gospodarii dețin un bec economic ars. Așteptăm aceste deșeuri în „Colțurile verzi” sau, acolo unde există, în punctele de colectare municipale. Sau, daca este mai comod, la magazinele care vând becuri și tuburi fluorescente. Cel mai important este ca aceste deșeuri să nu ajungă la gunoi. Ele conțin substanțe care nu au ce cauta acolo”, declară Raul Pop, Directorul General al RECOLAMP.
Cea de-a patra ediţie a studiului ”Dotările din gospodării cu echipamente electronice şi atitudinea populaţiei faţă de echipamentele electronice uzate” a fost realizată în perioada 12 – 20 septembrie 2011. Cei 800 de respondenţi sunt persoane cu putere de decizie, având vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani, care provin din mediul urban.