Unul din trei români își dorește să participe la acțiuni de protecție a mediului și ar atrage grupuri de prieteni alături de ei, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru “Let`s Do It, Romania!”. De asemenea, 2 din 3 români consideră că acțiunile organizate pentru colectarea deșeurilor din spatiul verde produc schimbări în comportamentul cetățenilor.
Un capitol la care țara noastră are de suferit este comportamentul românilor față de deșeuri atunci când ies în natură, iar rezultatele sunt vizibile în acțiunile naționale de curățenie organizate de “Let`s Do It, Romania!”. Studiul arată însă că, cel puțin la nivel declarativ, 8 din 10 români obișnuiesc să strângă deșeurile produse de ei și de prieteni atunci când ies în natură, iar 17% dintre români spun că adună și deșeurile lăsate în urmă de alții. De cealaltă parte, 4,5% dintre respondenți nu se consideră responsabili de strângerea deșeurilor, iar 0,2% spun că nu au timp și de multe ori uită să le strângă.
Ce cred românii despre „Let`s Do It, Romania!”
Unul din trei români a auzit de „Let`s Do It, Romania!”, iar persoanele cu vârsta curprinsă între 18-25 de ani sunt cele mai dispuse să participe în viitor la evenimentele ONG-ului (41%), urmați de cei cu vârstele între 36 și 45 de ani (36%).
25% din cei intervievați susțin că ar putea implica alături de ei 1-3 persoane, 36% dintre repondenți consideră că pot mobiliza și alte 4-5 persoane, în timp ce 24% susțin că pot convinge până la 10 persoane să ia parte la acțiuni de voluntariat.
Ne bucurăm să aflăm că 2 din 3 români au încredere și consideră că activitățile de colectare a deșeurilor au impact în educarea românilor către un comportament responsabil. Începem să observăm, ușor, ușor, rezultatele proiectelor pe care “Let`s Do It, Romania!” le dezvoltă de mai bine de 7 ani, de la Ziua de Curățenie Națională la activități cu angajații companiilor și training-uri în școli.
De asemenea, faptul că 1 din 3 români ar dori să se implice în acțiuni de voluntariat și strângere a deșeurilor este un semn foarte bun, chiar dacă vorbim de afirmații la nivel declarativ. Ieșim, ușor, ușor, din rolul pasiv, din care așteptăm ca alții să producă schimbarea pe care ne-o dorim și începem să înțelegem că natura este casa noastră și că este rolul nostru, al fiecăruia, să contribuim la un mediu curat și sănătos. Este ceea ce “Let`s Do It, Romania!” transmite românilor încă de la început – hai să acționăm, să transformăm țara prin puterea exemplului personal!”, au declarat reprezentanții „Let`s Do It, Romania!” .
Vârsta și nivelul de educație influențează și dorința de a face voluntariat
Cele mai puțin dispuse să participe la astfel de acțiuni sunt persoanele de peste 46 de ani și cele care au absolvit doar treapta I de liceu (10 clase). Dintre persoanele cu studii post-universitare, 80% cred că „Let`s Do It, Romania!” poate aduce schimbări de comportament în rândul populației.
“În afară de trendurile, de acum standard, ce țin de grija față de corpul nostru prin alimentație, sport, peace-of-mind, observăm în ultimii ani și dorința tinerilor adulți români de a proteja planeta.
Rezultatele cercetării realizate pentru “Let’s Do It, Romania!” ne relevă faptul că maturii (36-45 ani) sunt cei mai optimiști, manifestând încredere că aceste acțiuni pot produce schimbări la nivel de mentalitate, încercând prin propriile eforturi să-și educe copiii (pentru cei ce au copii de vârste foarte mici).
Pe de altă parte, uitându-ne la segmentul de vârstă care ar dori să se implice în astfel de acțiuni, observăm că tinerii de până în 25 de ani sunt cei mai activi – de aici putem trage concluzia că ei sunt cei ce cresc awareness-ul și încrederea maturilor când vorbim de acest subiect. E un schimb reciproc de informații și de educare, lucru care ne spune că suntem pe un drum bun – asumarea unui rol de mentor inversat (dinspre tineri înspre cei maturi) este un fenomen intersant și un lucru ce ne împinge spre evoluție și o gândire deschisă”, explică Magda Vișoiu, Qualitative Analyst la Reveal Marketing Research.
Studiul a fost realizat în noiembrie 2016, în rândul a 1.000 de respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, din mai multe regiuni ale țării: București, Muntenia, Moldova, Transilvania. Metoda de cercetare folosită este CATI (chestionar standardizat aplicat prin telefon persoanelor selectate aleator). Datele sunt reprezentative la nivel național, urban.
