59% dintre tipurile de pastă de dinți analizate nu pot fi folosite pentru copii cu vârsta mai mică de 6 ani
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România lansează Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice și de îngrijire personală”. Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. La fel ca în toate acțiunile sale, APC România își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării, în cunoștință de cauză, a cosmeticelor și produselor de îngrijire personală. De asemenea, vom răspunde la întrebările consumatorilor, dar vom prezenta și alternative la cosmeticele și produsele de îngrijire personală realizate la nivel industrial.
În perioada 15 ianuarie – 22 ianuarie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale, farmacii și magazine naturiste 51 tipuri de pastă de dinți pentru bebeluși/copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor. Necesitatea acestui studiu s-a desprins în urma analizei rezultatelor furnizate de ultima cercetare la nivel național privind sănătatea orală. Afecțiunile orale, printre care putem enumera cariile dentare, pierderea dinților, boala periodontală, reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Conform ultimului Raport național de sănătate orală la copii și tineri, realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică București în anul 2012, la care au participat 2851 de copii și tineri cu vârste cuprinse între 8 și 20 de ani, sursa cunoștințelor privind sănătatea orală o constituie sfaturile părinților pentru 51% dintre intervievați, 27% primesc informații de la medicul stomatolog, 3% de la medicul de familie, iar 19% folosesc informații necesare sănătății orale de la prieteni, rude și profesori. Din același studiu reiese că sursa afecțiunilor dentare o constituie consumul crescut de zahăr preluat din dulciuri ( 25% dintre intervievați consumă dulciuri de 2-3 ori pe zi), alimente îndulcite (20% dintre respondenți consumă lapte îndulcit) și băuturi răcoritoare (89% dintre respondenți consumă sucuri), alcool, tutun, și igienă orală deficitară (numai 55% dintre respondenți se spală pe dinți de 2-3 ori pe zi). Din punct de vedere al țării de origine a producătorului situația se prezintă astfel: Germania (23%), Marea Britanie (15%), Italia (10%), Franța (8%), Bulgaria (8%), Polonia (6%), Suedia (4%), China (4%), Iordania (4%), România (4%), Olanda (4%), Turcia (2%), Spania (2%), SUA (2%), Ungaria (2%) și Rusia (2%). Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: parabeni/conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polietilen glicol (PEG-uri), arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon și dioxan.
Analizând declarațiile și pictogramele de pe ambalajele produselor, au reieșit următoarele:
– 67% dintre produsele analizate au în compoziție florură de sodiu (cantitatea variază între 250 ppm și 1450 ppm);
– Numai 33% dintre produsele analizate au menționate pe ambalaj data durabilității minimale;
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
-
Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs.
-
Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
-
Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
-
Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs.
În cele 51 de produse analizate s-au identificat 122 de substanțe, după cum urmează:
2-bromo-2-nitropropane-1,3-diol, Aethiculum Alcohol, Algin, Aloe Vera Callus Extract, Amyloglucosidase, Anetole, Anise Alcohol, Aqua, Argilla, Arginine, Aroma, Benzyl Alcohol, Beta Vulgaris Extract, Calcium Carbonate, Calcium Gluconate, Calcium Glycerophosphate, Calcium Lactate, Calendula Officinalis Flower Extract, Caprylic/Capric Triglyceride, Carbomer, Carboxymethyl Hydroxypropyl Cellulose, Carvone, Cellulose Gum, Chondrus Crispus (Carrageenan), CI 14720, CI 16035, CI 16185, CI 16255, CI 19140, CI 42051, CI 42090, CI 73360, CI 74160, CI 74260, CI 75470, CI 77007, CI 77491, CI 77891, Cinnamal, Citral, Citric Acid, Citrus Dulcis Essential Oil, Citrus Limon Oil, Citrus Medica Limonum Oil, Cocamidopropyl Betaine, Dichlorobenzyl, Disodium EDTA, Disodium Phosphate, Esculin, Eugenol, FD & C colors, Fragaria Vesca Juise, Glucose Oxidase, Grapefruit Seed Extract, Hamamelis Virginiana Extract, Hidroxyapatite, Hippophae Rhamnoides Fruit Extract, Hydrated silica, Hydrogenated starch hydrolysate, Hydroxyethylcellulose, Iris Germanica Root Extract, Jojoba Esters, Lactoperoxidase, Limonene, Malic Acid, Maris Sal, Melaleuca Alternifolia Essential Oil, Mentha Piperita Oil, Menthol, Methylparaben, Mica, Natural Bubble Gum Flavoring, Nicomethanol Hydrofluoride, Olaflur, Panthenol, Parfum, PEG-6, PEG-8, PEG-12, PEG-32, Phenoxyetanol, Plantago Major Extract, Polysorbate 60, Poloxamer 188, Potassium Chlorate, Potassium sorbate, Potassium thiocyanate, Propolis extract, Propylene glycol, Propylparaben, Prunus Amygdalus Dulcis Oil, Retinyl Palmitate, Salvia Officinalis, Silica, Sodium Ascorbil Phosphate, Sodium benzoate, Sodium Bicarbonate, Sodium C14-16 Olefin Sulfonate, Sodium Carbonate, Sodium Chloride, Sodium Cocoyl Glutamate, Sodium Dehydrogen Phosphate, Sodium Fluoride, Sodium Hydroxide, Sodium Lauroyl Sarcosinate, Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Methyl Cocoyl Taurate, Sodium Methylparaben, Sodium Propylparaben, Sodium Monofluorophosphate, Sodium Myristoyl Sarcosinate, Sorbitol, Steareth-30, Sucralose, Tetrasodium Pyrophosphate, Titanium Dioxide, Tocopheryl Acetate, Trisodium Phosphate, Xanthan Gum, Xylitol.
-
Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
Sodium fluoride (fluorură de sodiu) se regăsește în majoritatea pastelor de dinți (67% dintre produsele analizate) având rolul de a întări smalțul dentar și de a preveni căderea dinților. Ingestia prelungită de fluor poate cauza prejudicii semnificative pentru sănătate și în special la nivelul sistemului nervos. Fluorura poate provoca reacții adverse, cum ar fi leziuni ale creierului, IQ scăzut la copii, deteriorarea glandei pineale, a glandei tiroide, a oaselor, afecțiuni ale tractului gastro-intestinal și cancer. Înghițirea chiar și a unei cantități mici de fluorură de sodiu poate cauza greață, vomă și diaree.
Glicerina (există în 65% dintre produsele analizate) este unul dintre ingredientele comune din pastele de dinți, deoarece aceasta le oferă o textură cremoasă. Glicerina ca atare nu este toxică, însă marea problemă constă în faptul că aceasta inhibă secreția de salivă, care remineralizează dinții. Ca urmare a acestui proces, dinții devin mai slabi și, implicit, predispuși la carii.
Sodium saccharin (există în 63% dintre produsele analizate) este un derivat al zaharinei, îndulcitor artificial care a fost analizat de numeroși specialiști și s-a constatat că are efecte negative asupra sănătății. Cele mai recente studii realizate pe animale au constatat că zaharina ar favoriza apariția cancerului la vezica urinară.
Hidrated silica (există în 63% dintre produsele analizate) este un ingredient folosit în majoritatea pastelor de dinți pentru albirea dinților, având un rol abraziv de îndepărtare a petelor de pe dinți. Din păcate, tocmai acest lucru poate să afecteze grav smalțul dinților, favorizând apariția unor probleme dentare importante.
PEG (Polyethylene Glycol) (există în 33% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică (în unele produse analizate se regăsesc chiar și câte 2 tipuri).
Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 31 % dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. SLS are rolul unui detergent derivat din nucă de cocos și uleiuri de palmier, asigurând îndepărtarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene. Acest ingredient a fost corelat cu iritații ale gingiilor, uscarea mucoaselor bucale, agravarea ulcerului bucal, toxicitate la nivelul organelor, tulburări endocrine și chiar cancer.
Cocamidopropil betaină (există în 25% dintre produsele analizate) este un compus organic derivat din uleiul de cocos și ingredientul care conferă proprietăți de spumare. Poate cauza reacții alergice.
Parabenii (există în 18% dintre produsele analizate) sunt conservanți chimici care au rolul de a stabiliza compoziția produsului. Folosirea constantă a acestora pe bebeluși și copii a fost asociată cu o pubertate precoce la fetițe, iar la băieți cu dezvoltarea țesutului mamar (ginecomastia).
Sodium Benzoate (Benzoat de sodiu) (există în 18% dintre produsele analizate) este un conservant utilizat și în industria cosmeticelor și poate provoca toxicitate la nivelul organelor și agravează astmul.
Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 14% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în pasta de dinţi, deşi se găseşte de obicei în vopseaua albă. Atunci când este adăugat în pasta de dinţi, dioxidul de titan are acelaşi efect de albire. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat Dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale consumului de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, cresterea colesterolui etc.
Caragenanul (există în 12% dintre produsele analizate) este folosit ca stabilizator în pasta de dinţi. Această substanță este extrasă din alge marine și chiar dacă este naturală nu are un efect tocmai benefic organismului uman. Mai multe studii au demonstrat că substanța caragenan favorizează apariția toleranței la insulină și, ulterior, a diabetului zaharat. Acest efect advers se manifestă în timp, reacțiile adverse apărute la scurt timp după consumul de caragenan fiind reacțiile alergice, problemele la nivel digestiv – precum crampe, diaree, balonare și flatulență, dar și toxicitate la nivelul organelor.
Propylene glycol (există în 8% dintre produsele analizate) este un agent chimic utilizat in industrie ca agent de umezire (antigel). Poate produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
Mentol (există în 6% dintre produsele analizate) este un ingredient care adaugă o notă mentolată respirației tale. Fără mentol, pasta de dinți ar avea gust de cretă, detergent, dioxid de titan, glicerină și alge marine.
2-bromo-2-nitropropane-1.3-diol (exista in 4% dintre produsele analizate)este un conservant cu proprietăți antibacteriene și împiedică dezvoltarea ciupercilor și a fermenților care în contact cu pielea și prin înghițire este iritant.
Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 2% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor ți produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
Phenoxyetanolul (există în 2% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.
Coloranții sintetici sunt folosiți în numeroase paste de dinți destinate copiilor pentru a le face mai atrăgătoare în ochii acestora. Acești coloranți sunt derivați din substanțe petrochimice și, din păcate, majoritatea au fost asociați cu probleme de sănătate cum ar fi ADHD (tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție), reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.
Uleiul de menta este folosit în pastele de dinți pentru a oferi o respirație proaspătă. Însă acest ingredient poate provoca un puls lent, arsuri la stomac și tremur muscular dacă este ingerat.
-
Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
Data durabilității minimale/termenul de valabilitate se menționează în mod expres la numai 33% dintre produsele analizate, în timp ce la 67% dintre produsele analizate există doar o pictogramă care nu este înțeleasă de către consumatori și care transmite timpul de folosire a pastei de dinți după deschiderea tubului. 24% dintre tuburile de pastă de dinți analizate nu sunt sigilate.
Timpul de folosire a tubului după deschidere variază după cum urmează:
– La 51% dintre produsele analizate acesta este de 12 luni de la deschiderea tubului;
– La 14% dintre produsele analizate acesta este de 6 luni de la deschiderea tubului;
– La 2% dintre produsele analizate acesta este de 24 luni de la deschiderea tubului;
– 33% dintre pastele de dinți analizate au inscripționat pe cutie/tub numai data durabilității minimale (DDM).
Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o pastă de dinți. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitățile, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită pasta de dinți după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare.
Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Pasta de dinți trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf și bacterii și degradarea compușilor chimici.
„A nu se ingera! Cred că ați citit recomandarea asta pe toate tuburile de pastă de dinți. Spune-i asta copilului tău și mai spune-le și gingiilor să fie cuminți și să nu absoarbă nimic din pasta nocivă care curăță dinții. Gingiilor, fiți cuminți și cooperante când vă servesc Sodium Lauryl Sulfate, surfactantul responsabil de spuma ieftină și abundentă. E cel care poate provoca sângerări, dacă nu știați sau Glicerina glycol care se adaugă în pasta de dinți pentru a preveni uscarea ei. O mai puteți întâlni în soluțiile antigel. Dacă este ingerat, acest ingredient poate provoca stări de greață. Alte ingrediente de evitat sunt dioxid de titan, fluor, aspartam sau alți îndulcitori, parabeni, EDTA.” Loredana KASCHOVITS, antreprenor cosmetice naturale.
Dacă vreți să fiți absolut siguri că folosiți o pastă de dinți sănătoasă, Loredana Kaschovits vă propune să încercați să o preparați singuri acasă. Ne propune câteva ingrediente sănătoase cum ar fi: ulei de cocos virgin nedezodorizat, bicarbonat de sodiu alimentar, sare neiodată, argilă albă, argilă roz, glicerină vegetală, tinctură de propolis, uleiuri esențiale (mentă, cuișoare, lavandă, eucalypt, tea tree, cimbru).
Iată câteva rețete la îndemână:
1. Pasta pentru dinți și gingii sensibile:
50 gr argilă albă
50 ml glicerină vegetală
15 pic. ulei esențial mentă
15 pic. ulei esențial cuișoare
Se amestecă treptat glicerina și argila albă. Se adaugă treptat uleiurile esențiale.
Produsul se depozitează într-un recipient închis la culoare, ferit de căldură.
2. Pastă de dinți pentru respirație plăcută:
3 lingurițe bicarbonat de sodiu
2 lingurițe ulei de cocos
20-25 pic. ulei esențial de mentă
Se amestecă uleiul de cocos cu bicarbonatul de sodiu până când amestecul devine omogen. Adăugați treptat picăturile până la gradul de aromă dorit.
Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.
3. Pastă de dinți pentru cicatrizarea rănilor:
50 gr argilă albă
50 gr bicarbonat de sodium
50 gr glicerină vegetală
1/3 linguriță sare de mare fină neiodată
8 picături de ulei esențial de Tea tree
8 picături de ulei esențial de lavandă
8 picături de ulei esențial de cimbru
Se amestecă până se omogenizează. Adăugați treptat picăturile până la gradul de aromă dorit.
Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.
„Din păcate, alegerea unei paste de dinți pentru copii, de către cei mai mulți părinți, se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. Până la vârsta de 6 ani copilul dvs. va avea întotdeauna tentația de a înghiți pasta de dinți folosită la perierea dinților, fapt recunoscut și de către unii producători prin mențiunile afișate pe ambalajele produselor. Faptul că suntem atenționați de către unii producători asupra acestui lucru, dovedește că unele ingrediente din compoziția chimică a acestui produs pot provoca anumite afecțiuni medicale copiilor voștri. De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele paste de dinți care conțin fluor, parabeni/conservanți, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietalon, parfum sintetic și arome sintetice. Totodată, vă recomand să nu cumpărați acele paste de dinți care nu au informații suficiente/clare referitoare la data durabilității minimale (DDM)/data de expirare și al căror tub de pastă de dinți nu prezintă un sigiliu, care, de fapt, oferă siguranță în privința necontaminării conținutului produsului respectiv. Nu vă lăsați păcăliți de anumite mențiuni, cum ar fi: cea mai bună pastă de dinți pentru copii, dezvoltat împreună cu medicii dentiști, intervalul de vârstă pentru care este destinat un anumit tip de pastă de dinți, recomandări ale asociațiilor profesionale etc, care apar pe ambalajul unor paste de dinți, acestea sunt folosite numai în scop de marketing pentru a vă convinge să cumpărați acele produse.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România.
“Pasta de dinți obișnuită conține anumite substanțe care fac dinții să arate bine și curați, însă erodează lent smalțul și gingiile. Pastele de dinți cu proprietăți de albire sunt printre cele mai toxice. Dacă optați pentru o pastă de dinți 100% naturală pentru copilul dvs., iată ce ingrediente trebuie să evitați și de ce: Fluorul este un perturbator endocrin care calcifică glanda pineală și poate reduce funcționarea glandei tiroide și a celei suprarenale. Fluorul mărește riscul de cancer, afectează ADN-ul, inactivează enzimele din corp, accelerează îmbătrânirea, atacă sistemul imunitar și ar trebui evitat atât în pasta de dinți cât și în apă. Propilen glicolul este o formă de ulei mineral. Propilen glicolul de uz farmaceutic se folosește în multe produse, printre care și pasta de dinți, ca solvent sau surfactant. Glicerina ca atare nu este toxică. Problema este că glicerina, frecată de suprafața dinților, lasă o urmă foarte greu de înlăturat. Calciul și fosforul, minerale de care dinții au nevoie și sunt în mod normal prezente în salivă, circulă constant printre dinți. Reziduurile de glicerină împiedică această circulație naturală, procesul de demineralizare și remineralizare naturală. Trebuie să vă clătiți de 20-30 de ori ca să se înlăture urmele de glicerină. Acest lucru accelerează formarea cariilor și a altor probleme dentare. Sorbitolul este folosit ca agent de îngroșare și umectant pentru a preveni întărirea pastei de dinți când se deschide tubul sau când aceasta este expusă la aer. Sorbitolul este un alcool carbohidrat (similar cu xilitolul) folosit pentru îndulcirea anumitor produse “sănătoase”. Desigur, daca vreți o gură sănătoasă, nu puneți substanțe chimice pe periuța de dinți. Aproape întotdeauna se dovedesc a avea efecte dăunătoare pe termen lung.” Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.
Recomandări de igiena orală pentru copii din partea dnei Dr. Roxana Șerban – Clinica Dental One:
4 luni – 2 ani
Între 4-6 luni încep să apară primii dinți
Periajul începe odată cu apariția dinților pe arcadă cu periuțe speciale de dimensiuni mici, cu peri fini, care ajută și la periajul gingiilor, care sunt sensibile în acea perioadă. La acea vârstă, părintele va peria copilul.
Până la 2 ani ar trebui să se definitiveze erupția dinților de lapte.
Copilul este predispus la înghițirea pastei de dinți, deci se recomandă pasta adecvată vârstei, fără fluor.
2-4 ani
De la 2-3 ani copilul trebuie să învețe să se perieze corect singur dar sub supravegherea părintelui, după 3 ani se poate indica și o periuță electrică, potrivită vârstei.
5-7 ani
După 5 ani poate începe erupția dinților definitivi.
Atenție la primii molari care pot să fie confundați cu dinți de lapte de către părinți. Se recomandă sigilarea acestora după erupția totală.
La această vârstă folosesc tot periuțe pentru copii de dimensiuni mici și cu perii moi, sau electrice.
Vârsta optimă pentru primul control ortodontic este 7 ani. Până la vârsta de 7 ani apar primii molari definitivi, care definesc mușcătura. Aceasta este perioada în care medicul ortodont poate evalua mușcătura completă.
8-12 ani
Continuă erupția dinților permanenți.
Se recomandă sigilarea molarilor care apar la 12 ani.
Copii mici nu trebuie să doarmă cu biberonul în gură, dacă acesta conține substanțe dulci, deoarece pot să apară carii ale dinților temporari.
Se va descuraja sugerea degetului sau a altor obiecte, care poate determina modificări ale poziției dinților sau a formei oaselor maxilare.
Cele mai frecvente întrebări:
Mai are rost să tratăm dinții de lapte dacă tot vor cădea?
Menținerea integră a dinților temporari este foarte importantă pentru obținerea unei armonii dentare în această etapă a dentiției. Dinții temporari au aceeași structură ca și dinții definitivi (au smalț, au dentină, au nerv ce poate da dureri exact ca la “oamenii mari”) iar ei trebuie menținuți pe arcade până la vârsta normală de exfoliere (vârsta la care trebuie să cadă). Extracția lor înainte de termen determină dezechilibre în erupția dinților permanenți.
Am observat că de pe la 4-5 ani i s-au rărit dinții. Este normal?
Da, este absolut normal. Maxilarele copilului au un puseu de creștere spre a se pregăti pentru erupția dinților permanenți. Drept consecință, dințișorii temporari rămân “rari”.
La ce vârstă încep să cadă dinții de lapte?
În mod normal, în jurul vârstei de 6 ani. Dinții de lapte încep ușor să capete mobilitate din ce în ce mai mare până la căderea dintelui de pe arcadă. Vârsta de 6 ani este orientativă, deoarece variații de 6 luni sau 1 an în plus sau în minus se încadrează în limitele normalului.
Pot să știu de acum dacă copilul meu va avea dinții “strâmbi”?
Un aspect important al primelor vizite la medicul stomatolog este și consultația de tip ortodontic. Foarte multe dintre anomaliile dento maxilare pot fi diagnosticate de la vârste mici. Asociația Americană de Ortodonție recomandă consultul ortodontic nu mai târziu de 6 ani. Anumite anomalii severe (ocluzie deschisă, ocluzia inversă, anodonții sau dinți supranumerari) se diagnostichează de la vârsta de 4-5 ani, tratamentul precoce al acestora ducând la un rezultat satisfăcător. Orice anomalie, odată instalată se agravează în timp. Monitorizarea copilului de la vârste mici permite un tratament interceptiv sau curativ cu rezultate foarte bune.
