22% dintre adolescenții cu vârste între 14-18 ani fumează regulat tutun, iar 8% au consumat cel puțin o dată marijuana, arată rezultatele unui studiu realizat de Open-I Research, la inițiativa Educația Azi.
Mai mult, probabilitatea de a deveni fumători crește în funcție de influența părinților și a problemelor pe care le au în familie, dar și de modelele sau exemplele de comportament pe care le aleg din jurul lor.
Astfel, adolescenții cu probleme în familie sunt mult mai expuși riscului de a deveni fumători. Aproape jumătate dintre tinerii care fumează în mod regulat au părinți absenți (43%) sau au un tată mai puțin implicat în relația cu ei (47%). Mai mult decât atât, relațiile disfuncționale între părinți și prezența unor situații traumatice în familie sunt legate în proporție de 35%, respectiv 43% de consumul de tutun la adolescenți. Mai mult, dacă adolescenții au cel puțin un părinte fumător, mai bine de jumătate dintre aceștia (61%) ajung să fumeze regulat. În ceea ce îi privește pe cei care nu fumează, doar 36% au părinți fumători.
Studiul Open-I arată că nevoia adolescenților de experimentare, curiozitatea, dorința de explorare reprezintă pricipalul motiv pentru care aceștia încep să fumeze regulat. Un alt motiv este și influența grupului de egali (28%). Majoritatea adolescenților fumători (70%) au cel mai bun prieten fumător, spre deosebire de o mică parte din tinerii nefumători (20%) ai căror prieten cel mai bun este fumător.
„Nevoia de stimulare și experimentare este specifică perioadei adolescenței și este amplificată de creșterea vizibilă a stimulilor la care sunt expuși tinerii odată cu toate progresele economice”, a menționat Adina Nica, Managing Director Open-I Research. „Mai mult decât atât, adolescenții își doresc să socializeze mai ușor și caută aprobare din partea modelelor pe care le au – fie că acestea sunt din grupul de egali, fie că sunt adulți. Astfel, comportamentul lor de consum de tutun sau droguri poate fi întărit atât de recompense sau aprecieri primite de la modele, cât și de dezaprobări primite de la anti-modele. În plus, tinerii percep tutunul și drogurile ca având efect de reducere a anxietății și a stărilor emoționale negative.”
„Adolescenții fac totul pentru a fi acceptați de către cercul de prieteni, chiar dacă acest lucru presupune comportamente față de care nu ar simți o atracție deosebită ȋn mod normal”, susține Dragoș Cîrneci, Senior Consultant Open-I Research. „Mai mult decât atât, adolescența este ultima perioadă de remodelare masivă a creierului, iar, ca urmare, tinerii sunt permanent sub imperiul emoțiilor și impulsurilor. Astfel, fumatul și consumul de alcool pot fi folosite de către aceștia ca modalități de reducere a stresului și reglare a emoțiilor, dat fiind că ambele duc la eliberarea de dopamină în circuitul recompensei din creier.”
Spre deosebire de consumul de tutun, tinerii români consumă droguri mai degrabă în mod experimental și ocazional, majoritatea celor care au răspuns studiului spunând că nu au consumat droguri în ultima lună. Cea mai mică vârstă la care tinerii încep să consume marijuana este de 12 ani, iar numărul acestora crește după 15 ani. Mai mult, 32% din fumătorii de marijuana consumă în casele prietenilor, iar 18% preferă să facă acest lucru pe stradă sau în baruri. Deși cea mai mare parte a tinerilor nu consumă droguri de niciun fel, 98% dintre aceștia susțin că au printre cunoscuți pe cineva care a consumat droguri cel puțin o dată.
Asemeni consumului de tutun, printre problemele în familie care cresc probabilitatea ca adolescenții să consume marijuana ocazional sau experimental se numără: lipsa de implicare a tatălui în creșterea tânărului (50% dintre fumători au un tată puțin implicat în relația cu ei, pe când 28% dintre nefumători au un tată slab implicat în relația cu ei), diferențele de opinie (43% dintre fumători au păreri contrare față de părinți față de 24% dintre nefumători care opinii diferite față de părinți), relațiile disfuncționale dintre părinți (58% dintre fumători au părinți care se ceartă frecvent, pe când 20% din nefumători au părinți care se ceartă des) și prezența unor situații traumatice în familie (54% dintre fumători, față de doar 27% din nefumători).
Studiul despre consumul de tutun și droguri în rândul adolescenților din România a fost desfășurat în perioada septembrie-octombrie 2015, la inițiativa Educația Azi, și a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național urban de 357 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14-18 ani.
