Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în Uniunea Europeană (UE) nu sunt etichetate corespunzător sau au ingrediente "ascunse". Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără.
Șapte organizații membre ale BEUC (Organizația Europeană a Consumatorilor) au analizat, în perioada aprilie 2014- august 2015, o serie de produse alimentare pe bază de carne verificând etichetele, ingredientele și prezența unor aditivi alimentari nedeclarați sau ilegali. Cercetarea a depistat numeroase nereguli la produse alimentare din Belgia, Spania, Cehia, Olanda, Portugalia, Anglia și Italia. Numele produselor erau neclare, etichetele (în cele mai multe cazuri incomplete) nu menționau, de exemplu, adaosul de apă sau procentul de carne din produs. Testele au mai depistat aditivi alimentari ilegali, folosirea de carne separată mecanic (CSM) nedeclarată, utilizarea, în mod fraudulos, a altor specii ca substituent, de exemplu, kebab de curcan vândut ca fiind preparat din carne de vițel. Rezultatele testelor sunt prezentate în ultima parte a campaniei BEUC "Close- up on the meat we eat".
În țara noastră, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) membră BEUC, a analizat eticheta a 10 tipuri de salam şi 20 tipuri de specialităţi (bacon, şuncă, muşchi file, ceafă de porc, kaizer, jambon şi pastramă). Analiza etichetelor de la fiecare tip de preparat a scos în evidenţă următoarele:
• La toate produsele analizate s-a folosit drept conservant nitritul de sodiu.
Nitritul de sodiu (E250) este un conservant utilizat în industria cărnii, care împiedica formarea microorganismelor. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0.0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
• La 40% dintre produsele analizate s-a folosit acidul carminic, un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numita coșenila. Aditivul nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislaţie, şi anume o doză maximă admisă de 100 g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri, precum chorizo.
• La 33% dintre produsele analizate s-a folosit aditivul caragenan (E407), care este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.
• La 33% dintre produsele analizate s-a folosit potenţiatorul de gust şi aromă – monoglutamatul de sodiu (E621). Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.
• La 30% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este apa;
• La 27% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este sarea;
• La 23% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanti: nitratul de sodiu (E250) şi nitratul de potasiu (E252). Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate acestor doi aditivi alimentari.
• La doar 10% dintre produsele analizate se menţionează cantitatea de carne folosită la realizarea preparatului respectiv.
• Toate produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 2 și 5,5 grame;
• În cele 30 de produse analizate s-au identificat 25 de tipuri de aditivi alimentari (nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, glutamat monosodic, caragenan, carmin, clorură de potasiu, glucono-delta- lactonă, fosfat de calciu, izoascorbat de sodiu, acetat de sodiu, citraţi de sodiu, erisorbat de sodiu, acid citric, guma xantan, guma konjac, di-, tri- şi polifosfaţi disodici, ascorbat de sodiu, lactat de sodiu, azotat de potasiu, clorură de potasiu, acid acetic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, iodat de potasiu şi betanină);
• La cele 30 de produse analizate s-au identificat, în afară de carne, şi alte ingrediente, precum slănină, sare, apă, gelatină, lactoză, dextroză, sirop de glucoză, maltodextrină, zahăr, zaharoză, proteină din lapte, proteină din zer, proteină vegetală din soia, soia, proteină animală din porc, vin de Porto, fum de lemn de fag, aromă de fum, emulsie de şorici, amidon modificat.
„La alegerea unui preparat din carne roșie trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menționaţi în declaraţia nutrițională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi şi conţinutul de sare. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, preparatele din carne roşie nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor". – Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.
Controale mai stricte
Dovezile clare adunate în acest raport solicită o aplicare mai strictă a cerințelor UE privind etichetarea produselor alimentare pe bază de carne și utilizarea aditivilor alimentari în aceste produse. Reprezentanții BEUC cer ca verificările etichetelor în cazul produselor alimentare pe bază de carne să fie mai frecvente, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte, și nu induc în eroare consumatorii. Sunt necesare mai multe controale sistematice asupra adaosului de apă la preparatele pe bază de carne, precum și a declarării sale corespunzătoare pe etichetă. Statele Membre trebuie să pună un accent mai mare pe verificarea aplicării corecte a normelor UE ce definesc care aditivi alimentari și în ce cantități pot fi utilizați în produsele alimentare pe bază de carne. Frauda alimentară trebuie să rămână o prioritate pe agenda Statelor Membre și ale UE. Propunerea UE privind controalele oficiale, în prezent în discuție în cadrul Consiliului și Parlamentului European, trebuie să ofere un cadru juridic eficient pentru a detecta mai bine, a descuraja și a pedepsi frauda.
Mai multe informații despre concluziile testelor efectuate la nivel european găsiți pe //www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-privind-calitatea-produselor-din-carne/MzEyLTA.html.
