Principalele bariere sunt lipsa accesului facil la informație și a resurselor personale
80% dintre români sunt dispuși să facă mai multe pentru sustenabilitate, dacă ar avea acces la mai multe informații în acest sens, este concluzia unui studiu realizat Fundația Arctic în colaborare cu Ipsos, lider global în cercetarea de piață, care a urmărit să descopere și să exploreze în detaliu nevoile, așteptările și provocările românilor atunci când vine vorba despre adoptarea unui stil de viață sustenabil.
Conform cercetării, 52% dintre cei intervievați spun că își doresc să afle mai multe și să facă mai mult decât fac deja pentru sustenabilitate. 28% afirmă, la rândul lor, că doresc mai multe detalii și să facă puțin mai multe lucruri pentru sustenabilitate, în vreme ce 18% consideră că acționează suficient pentru a fi sustenabili. Doar 2% dintre participanții la studiu declară că nu sunt interesați de subiect sau nu acționează în niciun fel pentru sustenabilitate. Întrebați care sunt barierele de care se lovesc, 38% spun că nu știu ce să facă pentru a fi mai sustenabili, iar 34% consideră că nu au timp să acționeze în această direcție. 27% dintre cei chestionați nu sunt dispuși să plătească în plus pentru sustenabilitate, 20% susțin că nu sunt motivați să-și schimbe stilul de viață, în vreme ce 18% nu cred că acțiunile lor vor schimba ceva.
În plus, concluziile studiului arată că cel puțin jumătate din populație este implicată puternic în două acțiuni sustenabile: aprovizionarea de la producătorii locali (59%) și reciclarea (54%). În ceea ce privește practicarea acțiunilor pentru un comportament sustenabil, 64% dintre români spun că achiziționează mâncare doar când au nevoie, 63% păstrează hainele o perioadă mai lungă, 63% folosesc pungi reutilizabile, 60% opresc apa între etapele de spălare, 58% cumpără alimente de sezon, 58% țin telefonul sau laptopul în priză doar cât timp se încarcă, 56% aleg produse eficiente din punct de vedere energetic, cu etichetă A și 54 % colectează selectiv gunoiul. Românii nu sunt însă la fel de interesați de susținerea proiectelor care au în focus sustenabilitatea (comportament menționat doar de 18%), reducerea consumului de carne (25%) și cumpărarea de haine second-hand, împrumutul sau schimbul de haine (27%).
Concluziile studiului au stat la baza primei campanii dezvoltate de Fundația Arctic – „Redefinește mândria românească” – ce și-a propus să le arate românilor că a fi sustenabil este o alegere la îndemână, cu care se pot mândri. Campania vizează să redefinească mentalitățile, folosind citate populare memorabile care au în mod normal un sens negativ și să le ofere o conotație pozitivă, legându-le de obiceiuri sustenabile. Astfel, expresii precum „de căpătat” – pentru haine second-hand, „ca la țară” – pentru mâncarea de la producătorii locali sau „de pomană” – pentru mâncarea primită în dar dobândesc valențe noi.
„Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine așteptările și nevoile românilor în ceea ce privește adoptarea unui stil de viață sustenabil și să identificăm soluțiile prin care să-i sprijinim în acest parcurs. Construirea unui viitor sustenabil este în puterea fiecăruia dintre noi, cu condiția să ne asumăm această responsabilitate și să accelerăm schimbarea unor obiceiuri sau comportamente. Aducând în prim-plan valorile în care credem, o viziune puternică pentru schimbare pe termen lung și o misiune clară, vrem să-i inspirăm și pe alții să acționeze pentru un viitor mai verde”, a explicat Gabriel Eremia, Director al Boardului Fundației Arctic.
Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, a lansat în luna martie Fundația Arctic, o inițiativă care are drept scop promovarea educației pentru sustenabilitate și care își propune să devină un catalizator al discuțiilor pe teme legate de dezvoltare durabilă.
„Înțelegerea sustenabilității 2022” este una dintre cele mai ample cercetări privind sustenabilitatea desfășurate pe plan local. Studiul a fost realizat de compania de cercetare Ipsos, la comanda Fundației Arctic, în iunie 2022, pe un eșantion de 726 de respondenți, bărbați și femei, în pondere egală, cu vârste între 20 și 55 de ani, cu studii medii și superioare, din mediul urban din România.
