Peste jumătate din companiile multinaționale din toată lumea sunt de părere că autoritățile fiscale din țările lor devin mai riguroase în privința controalelor fiscale, ca urmare a măsurilor din Planul Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS) inițiat de Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (ODCE), conform unui studiu Deloitte. De asemenea, două treimi din respondenți spun că autoritățile fiscale colectează tot mai multe informații și folosesc instrumente precum data analytics, în contextul avansului tehnologic din toată lumea. În acest sens, Marea Britanie conduce în rândul țărilor europene (85%), urmată de Franța (71%). Din 2014, Deloitte efectuează anual studiul ODCE Base Erosion and Profit Shifting în rândul managementului departamentelor financiare, pentru a analiza efectele implementării planului BEPS. Această a șasea ediție a studiului a fost efectuată în 35 de țări.
„Deși România nu este membru ODCE, ne-am luat angajamentul față de inițiativa BEPS și am semnat un acord privind instrumentul multilateral, care abordează o parte din subiectele tratate în acțiunile BEPS. Această inițiativă are deja efecte asupra companiilor multinaționale care activează în țara noastră. Ne așteptăm ca legislația fiscală locală să fie ajustată ca urmare a inițiativei BEPS și, prin urmare, să se adapteze și autoritățile fiscale locale. Cum toate acestea vor avea loc în România cu oarecare decalaj, deoarece instrumentul multilateral încă nu a fost ratificat, companiile multinaționale pot profita de acest răgaz pentru a se pregăti”, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
De-a lungul anului 2018, țările au continuat să implementeze recomandările BEPS în legislațiile locale, subliniază studiul. Implicarea top managementului în strategiile fiscale ale organizațiilor rămâne semnificativă. Însă, deși 76% dintre membrii echipei de conducere sunt activ implicați în coordonarea și dezvoltarea guvernanței corporative fiscale, numai 23% dintre aceștia au pregătit sau au în plan să pregătească resurse suplimentare pentru departamentele lor fiscale.
Peste o treime dintre respondenți spun că organizațiile lor au implementat deja schimbări generate de BEPS în modelul operațional sau intenționează să o facă în 2019. „Efectul potențial al inițiativei BEPS nu trebuie subestimat, deoarece generează riscuri de reputație, financiare și chiar operaționale pentru subsidiarele din România ale companiilor multinaționale”, a comentat Dan Bădin.
Studiul din 2019 pune în discuție pentru prima dată tema impozitării economiei digitale, în legătură cu care numai 43% din respondenți spun că se așteaptă la un consens global. Peste o treime din respondenți sunt de părere că organizațiile lor vor fi afectate dacă va fi introdus un impozit pe veniturile din servicii digitale în țara în care acestea au sediul. „Și România a analizat ideea unui impozit pe veniturile din servicii digitale. Aceasta nu a fost abandonată, legiuitorul probabil așteaptă ca Uniunea Europeană să preia inițiativa în această chestiune”, a mai spus Dan Bădin.
Respondenții subliniază și lipsa unei coordonări transnaționale, iar 61% dintre ei se așteaptă la schimbări unilaterale în țara lor, fără aliniere cu alte țări, și numai 21% se așteaptă la o interpretare unitară a modificărilor asupra ghidului privind prețurile de transfer.
De asemenea, 71% din respondenți sunt de părere că povara conformării fiscale va crește semnificativ pentru corporații ca urmare a numărului mai mare de sedii permanente străine generate de implementarea recomandărilor BEPS. „Cel mai probabil, acest aspect va fi valabil și în cazul României, de aceea le recomandăm companiilor multinaționale care activează în țara noastră să își reevalueze modelul de business ținând cont de inițiativa BEPS”, a adăugat Dan Bădin.
Studiul a mai subliniat că mai mulți factori externi influențează politicile fiscale ale companiilor multinaționale, 74% dintre respondenți fiind tot mai conștienți de atenția publică pe care o primește subiectul impozitării corporațiilor. În acest context, 64% dintre companii au implementat politici și proceduri suplimentare, ca reacție la interesul public tot mai mare asupra acestui subiect.
