Una dintre moștenirile pe care pandemia o va lăsa este dorința angajaților de a li se permite să lucreze de la distanță mai des, se arată în noul studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) și BestJobs, membru The Network.
În ceea ce privește România, aproximativ 9 din 10 persoane chestionate au declarat că se așteaptă ca locul lor de muncă să rămână complet sau parțial de la distanță după COVID-19. Chiar și angajații care realizează sarcini manuale, au spus că sunt interesați de o oarecare flexibilitate cu privire la unde și când vor lucra.
România s-a clasat pe locul patru în topul comparativ realizat la nivel global, după țări precum Filipine, Africa de Sud și Zambia, în privința lucrului de la distanță: 41% dintre românii chestionați au declarat că ar prefera să nu mai fie nevoiți să se întoarcă niciodată la birou, reprezentând un procent cu mult mai mare față de media globală de 24%, se arată în studiul intitulat Decoding Global Ways of Working. 48% dintre români au declarat că ar prefera ca, după pandemie, să aibă posibilitatea combinării muncii de la distanță cu cea de la birou, reprezentând de două ori mai mulți oameni, comparativ cu cei care lucrau de la distanță la sfârșitul anului 2020 și depășind cei 20% dintre românii care lucrau de la distanță înainte de apariția virusului.
“Multe organizații au fost forțate de pandemie să facă tranziția unui anumit număr de angajați către munca de la distanță, practic peste noapte, iar muncitorii și managerii au realizat faptul că există modele de lucru flexibile,” a declarat Melanie Seier Larsen, director general și partener al BCG. „Companiile trebuie acum să pună în practică ceea ce au învățat și să creeze soluții pe termen lung pentru a satisface așteptările care vor persista și după sfârșitul pandemiei,” adaugă Seier Larsen.
Aproximativ 20% dintre respondenții care lucrează în posturi de birou tradiționale sau digitale, doresc ca după pandemie să aibă o structură de lucru complet de la distanță. Dar nu vorbim doar despre acei oameni care doresc mai multă flexibilitate la locul de muncă, în mod permanent. De exemplu, aproximativ 75% dintre persoanele care realizează muncă fizică sau socială, dețin locuri de muncă care necesită prezența, cum sunt manipularea bunurilor fizice sau contactul cu clienții vor să lucreze și de la distanță, cel puțin ocazional.
„În ultimul an, a crescut, atât cererea, cât și oferta de proiecte de freelance, job-uri de tip part-time: activități cu jumătate de normă sau proiecte și full remote. Pandemia le-a arătat angajaților beneficiile flexibilității la locul de muncă, iar angajatorilor le-a demonstrat că productivitatea nu ține de o locație fixă,” spune Ana Visian, Marketing Manager BestJobs.
În afară de flexibilitatea muncii, sondajul a identificat și câteva schimbări în aprecierile românilor față de un loc de muncă. În 2018, când BCG și BestJobs au realizat sondajul precedent, românii au clasat pe primele două poziții echilibrul dintre viața privată și cea profesională și posibilitățile de carieră. Aceste dorințe sunt acum pe locurile 8, respectiv 6, în timp ce securitatea locului de muncă și relația bună cu colegii au intrat în primele trei preferințe, ceea ce reflectă schimbarea priorităților lor în urma pandemiei. Interesant este că factorul reprezentat de compensația financiară, care a ajuns pe locul al 4-lea în clasamentul global, urcând de la poziția a 8-a din 2018, în România s-a menținut pe același loc, fiind al 9-lea cel mai important. La nivel global, o relație bună cu colegii, cu superiorii, precum și un echilibru bun între viața profesională și cea privată sunt primii trei factori importanți.
„Ar fi surprinzător dacă prioritățile nu s-ar fi schimbat, având în vedere criza economică și existențială prin care toată lumea a trecut,” a declarat directorul asociat al BCG, Adam Kotsis. “Oamenii sunt fericiți dacă, pe timpul unei pandemii, au doar un loc de muncă și un venit stabil. În același timp contează, atât relaționarea, cât și o viață echilibrată. Angajatorii trebuie să se asigure că aceste nevoi sunt satisfăcute chiar și în modelul de lucru de la distanță,” a adăugat ea.
Respondenții români au mai declarat faptul că cel mai mare impact pozitiv al pandemiei asupra muncii lor, a fost utilizarea sporită a instrumentelor digitale. În același timp, bunăstarea angajaților, calitatea și stilul de leadership, precum și echilibrul dintre viața profesională și cea privată au fost cele mai afectate.
Atât problemele legate de responsabilitatea față de mediu, cât și diversitatea și incluziunea au devenit mai importante pentru români în ultimul an. Însă, într-un procent mai mic decât media globală, romanii au spus că nu vor lucra pentru companii care nu se potrivesc cu valorile lor, se mai arată în studiu.
Pentru realizarea raportului, BCG și The Network, reprezentând o alianță a celor mai importante site-uri de recrutare, au sondat 209.000 de participanți din 190 de țări. În România, aproape 2.600 de persoane au completat sondajul BCG-BestJobs. 66% dintre persoanele intervievate dețin o diplomă de licență, iar 28% o diplomă de master. Numărul femeilor intervievate a fost de două ori mai mare decât cel al bărbaților. Angajații tineri au fost mai implicați, aproape o treime din persoanele care au răspuns au fost persoane cu vârsta sub 30 de ani.
Raportul vine cu recomandări pentru modul în care companiile se pot adapta la așteptările angajaților față de munca de la distanță pe termen lung, printre care enumerăm noi modele de leadership și strategii de lucru de la distanță concepute pentru locuri de muncă individuale.
Datele raportului Decoding Global Ways of Working oferă informații despre preferințele angajaților în funcție de sex, vârstă, nivel de educație, nivel de abilități digitale și poziție în ierarhie.
O copie a raportului poate fi descărcată de aici.
