Cu ocazia Zilei internaționale a Pământului, ne îndreptăm atenția spre două subiecte sensibile, cu un impact major asupra mediului. Este vorba despre risipa alimentară și despre deșeurile de ambalaje. Care este legătura între cele două și ce au demonstrat recent experții de mediu? Aflați din studiul publicat recent de Friends of the Earth Europe și Zero Waste Europe.
Studiul elaborat de Zero Waste Europe și Friends of the Earth Europe demonstrează că argumentul cu privire la rolul ambalajelor în prevenirea risipei alimentare, pe care autoritățile îl folosesc în justificarea abordării laxe față de ambalajele din plastic este nevalid și că, în unele cazuri, ambalarea amplifică risipa alimentară.
Potrivit cercetătorilor, cantitatea de ambalaje din plastic folosite de o persoană într-un an a crescut de la 30 de kilograme în 1950 la 173 de kilograme în zilele noastre.¹
Deși cantitatea de alimente ambalate în plastic este în creștere, soluția nu reușește să rezolve grava problemă pe care Europa o are cu risipa alimentară. Dimpotrivă. Potrivit unui studiu realizat recent, în unele cazuri, o agravează.²
Friends of the Earth Europe și Zero Waste Europe au analizat datele existente, pentru Rethink Plastic Alliance. Au constatat următoarele:
• marii retaileri dictează ce cantități de deșeuri alimentare și de deșeuri de ambalaje din plastic ajung pe piață europeană; o fac prin diverse practici, precum sortarea alimentelor în funcție de calitate, împachetarea alimentelor în mai multe rânduri de ambalaje și în ambalaje de dimensiuni mici. Potrivit unui studiu, tăierea păstăilor de fasole verde astfel încât să încapă în ambalaje mici duce la pierderi de 30-40%.
• 37% din mâncarea din UE este ambalată în plastic, acesta fiind cel mai comun material folosit pentru ambalare.
• costurile risipei alimentare din UE sunt estimate la 143 de miliarde de euro anual, echivalentul bugetului operațional al Uniunii Europene.
Meadhbh Bolger, responsabil de campanii justiția resurselor la Friends of the Earth Europe, atrage atenția că:
„Rezultatele o spun clar: învelirea, îmbutelierea și ambalarea alimentelor în plastic nu previn în mod sistemic risipa alimentară și, în unele cazuri, o provoacă. Este ca o momeală, care cauzează o poluare groaznică pentru sol, ape și aer. Factorii de decizie la nivel european ar trebui să ia atitudine față de interesul tot mai crescut al publicului de a renunța la plastic. Ar trebui să adopte reguli mai stricte în privința plasticului de unică folosință și să faciliteze tranziția spre sisteme alimentare locale, care nu au nevoie de ambalaje care în final ajung să devină deșeuri.”
Autorii studiului mai atrag atenția asupra faptului că impactul de mediu al plasticului este puternic subestimat, atunci când se elaborează politicile referitoare la ambalarea alimentelor – chiar și în cazul unor măsuri noi propuse de Comisia Europeană pentru a combate poluarea cu plastic. Folosirea metodologiei dezvoltate de Comisie pentru instrumentul „Life Cycle Assessment” permite adoptarea de politici care eșuează în a rezolva poluarea cu plastic.³
Ariadna Rodrigo, responsabil de campanii pentru produse sustenabile în cadrul Zero Waste Europe, adaugă:
„Industria producătoare de ambalaje și Comisia Europeană nu iau decizii sigure atunci când vine vorba despre ambalajele alimentelor. Metodologia lor, care ignoră de cele mai multe ori impactul deșeurilor din plastic, duce la concluzii care favorizează folosirea de ambalaje de alimente complexe, care sunt imposibil de refolosit sau de reciclat. Rezultatul este promovarea ambalajelor din plastic create pentru depozitarea la groapă sau pentru incinerare/valorificare energetică.”
Aceste concluzii vin în contextul în care Comisia Europeană pregătește un pachet legislativ menit să reducă poluarea cu plastic. Acesta ar trebui să conțină o serie de măsuri, inclusiv un proiect de lege pentru plasticul de unică-folosință. Pachetul este așteptat înainte de vara aceasta.
Care este situația în România
România a transpus Directiva 2015/720/UE în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire, cu mâner (măsură care va intra în vigoare în 1 iulie 2018). Nu a interzis, însă, și pungile de transport din plastic oxodegradabil care nu indeplinesc cerintele standardului de compostabilitate EN 13432. Acestea sunt în fapt pungi de plastic ce datorita unui aditiv sintetic se fragmenteaza in bucăți mici, care poluează mediul inconjurător, sabotând compostarea biodeșeurilor prin contaminarea acestora.
De asemenea, Ministerul Mediului a lansat o inițiativă de a introduce sistemul depozit-garanție, pentru ambalajele reutilizabile. Producătorii nu sunt însă stimulați sau obligați să pună pe piață ambalaje reutilizabile sau reciclabile. Să nu mai vorbim despre a fi obligați să renunțe la ambalaje acolo unde nu este cazul (fructe, legume, produse uscate etc.).
Unul dintre argumentele pe care autoritățile le folosesc în justificarea abordării laxe față de ambalajele din plastic este aceea că ambalajele previn risipa alimentară. Studiul prezentat demonstrează însă că argumentul este nevalid și că, în unele cazuri, ambalarea amplifică risipa alimentară.
Recomandăm Ministerului Mediului să analizeze și să ia în considerare concluziile acestui studiu atunci când elaborează noi reglementări în privința ambalajelor și deșeurilor de ambalaje. De asemenea, recomandăm Ministerului Agriculturii să considere analiza de față în elaborarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii anti-risipei alimentare, în modificările legislației curente sau în elaborarea unei strategii naționale privind combaterea risipei alimentare.
¹ Potrivit studiului, între 2004 și 2014, în statele Uniunii Europene, risipa alimentară la nivel de gospodărie s-a dublat, ajungând la aproximativ 30 de milioane de tone pe an. Folosirea ambalajelor din plastic s-a dublat și ea în aceeași perioadă, ajungând la peste 15 milioane de tone. O parte din această creștere poate fi atribuită aderării unor țări noi la UE. Totuși, cele mai de încredere date arată că aproximativ 40% dintre deșeurile din plastic provin de la deșeuri de alimente.
² Găsiți aici un rezumat al raportului >> https://zerowasteeurope.eu/wp-content/uploads/2018/04/UNWRAPPED-Media-briefing.pdf.
Găsiți aici întregul raport >> https://zerowasteeurope.eu/wp-content/uploads/2018/04/Unwrapped_How-throwaway-plastic-is-failing-to-solve-Europes-food-waste-problem_and-what-we-need-to-do-instead_FoEE-ZWE-April-2018_final.pdf.
³ Analiza instrumentului Life Cycle Assessment (LCA) – în principiu cel mai complex cadru de analiză și evaluare a impactului de mediu a bunurilor și serviciilor – arată că instrumentul simplifică de obicei cauzele risipei alimentare și exagerează beneficiile ambalajelor din plastic. Erorile includ faptul că emisiile de carbon sunt considerate ca fiind principalul impact de mediu; mai mult, se presupune că tot plasticul este reciclat, incinerat/valorificat energetic sau depozitat după folosire – ceea ce nu reflectă realitatea din teren, în care nivelurile de reciclare sunt extrem de variabile și de obicei foarte mici, iar o parte mare din cantitatea de ambalaje din plastic ajunge în natură. Deopotrivă, eșuează frecvent în a evalua și opțiunile fără ambalaje sau cu ambalaje reutilizabile, a căror folosire crește, în ciuda lipsei de sprijin la nivel politic.
