Material de opinie de Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru Sectorul Auto
Industria auto din întreaga lume a fost puternic afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19, iar revenirea este lentă și incertă din cauza neîncrederii care încă persistă, mai întâi cu privire la evoluția pandemiei și apoi la revigorarea economiei globale. Numeroase studii atestă faptul că, pentru perioada următoare, cea mai mare preocupare a companiilor din întreaga lume, inclusiv din România, este legată de scăderea cererii. Și, cum industria auto reprezintă o componentă importantă a economiei românești, cu o contribuție masivă la producția națională, la exporturi, dar și pe piața muncii, ca angajator, stimularea cererii în domeniu devine esențială în perioada următoare.
Din datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) rezultă că, în primele șapte luni ale acestui an, numărul de autoturisme noi înmatriculate în România a scăzut cu 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în cazul vehiculelor comerciale situația este similară. Deși în ultimele două luni s-au înregistrat creșteri față de lunile anterioare, acestea nu au acoperit scăderile din perioada de blocaj.
Pe partea de producție, în primele șase luni ale acestui an, numărul de autoturisme fabricate în România a scăzut cu aproape 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Această statistică ia în calcul doar cei doi mari producători locali, Dacia și Ford, însă sectorul de profil cuprinde și toți fabricanții de componente auto cu fabrici în toată țara, afectați și ei de încetinirea activității în domeniu și de perspectivele incerte.
Consumatorii amână cumpărarea unei mașini noi
Pe măsură ce restricțiile impuse pe fondul pandemiei s-au ridicat, activitatea în fabrici s-a reluat, dar, pentru a se recupera terenul pierdut, trebuie să existe și cerere. Or consumatorii sunt tot mai prudenți când vine vorba de cheltuieli substanțiale, din aceleași motive legate de incertitudine. Spre exemplu, mai mult de trei sferturi dintre consumatorii români care au participat la chestionarele Deloitte Romanian Consumer Trends, aplicate pe LinkedIn, spun că intenționează să amâne cumpărarea unei mașini noi din cauza pandemiei. La nivel european, studiile Deloitte arată că mai mult de jumătate dintre consumatori intenționează să amâne cumpărarea unei mașini în această perioadă. Comportamentul europenilor este important prin prisma faptului că Uniunea Europeană este principala piață de export pentru companiile românești în general, inclusiv pentru cele din industria auto.
În aceste condiții, devine esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru stimularea cererii pe piața auto și, de ce nu, această situație poate fi transformată în oportunitate, aceea de a acționa simultan pentru sprijinirea industriei, dar și pentru protecția mediului, prin reducerea poluării cauzate de traficul auto care, de mulți ani, depășește cu mult limitele admise.
Ce facilități acordă țările europene la achiziționarea de autovehicule „verzi”
În România, există stimulente pentru achiziționarea mașinilor electrice și hibride, însă, din analiza celorlalte țări europene, reiese faptul că mai este loc de îmbunătățire. În prezent, prin programul guvernamental de înnoire a parcului auto „Rabla”, cei care cumpără o mașină electrică pe baterie primesc de la stat 10.000 de euro, iar cei care cumpără o mașină electrică hibridă cu încărcare la priză, cu emisii reduse de dioxid de carbon, primesc 4.250 de euro. În plus, cumpărătorul poate suplimenta suma cu 1.250 de euro primiți de la stat pentru casarea automobilului vechi. O altă facilitate de care beneficiază posesorii de mașini electrice este scutirea de impozit pe proprietate. Însă, în alte state europene, facilitățile pentru achiziționarea mașinilor nepoluante sunt mult mai generoase. În plus față de stimulentele în vigoare în România, 20 din cele 27 de state membre acordă reduceri sau scutiri de taxe (TVA, accize, taxe de înmatriculare etc.) la achiziționarea unui astfel de autovehicul, iar aproape jumătate oferă facilități companiilor care utilizează mașini cu un grad redus de poluare, reiese dintr-o analiză realizată de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA).
Spre exemplu, în Austria se acordă deduceri sau exceptări de TVA la achiziționarea mașinilor cu emisii zero, iar în Cehia sunt scutite de vinietă sau de taxe de înmatriculare autovehiculele mai puțin poluante. În Croația nu se plătesc accize la cumpărarea unei mașini electrice, iar în Ungaria, pentru mașinile electrice, pe baterie sau hibride cu alimentare la priză. Exemplele pot continua cu scutiri de taxe sau deductibilități acordate companiilor care dețin în flotele lor mașini nepoluante.
Stimulentele acordate în România pentru achiziționarea de mașini cu grad redus de poluare s-au dovedit eficiente, numărul de astfel de autovehicule a crescut în ultimii ani, însă de la o bază foarte scăzută și cu perspective limitate în viitor, din cauza faptului că prețurile rămân încă ridicate pentru majoritatea românilor. Iar programul Prima Mașină, în vigoare de câțiva ani, inclusiv pentru cumpărarea pe credit a unei mașini cu grad redus de poluare, a fost un eșec, demonstrat și de plafonul insignifiant de care beneficiază anul acesta, de cinci milioane de lei. Poate că o îmbunătățire a acestui program, pe modelul Noua Casă, ar ajuta mai mulți români să își cumpere un autovehicul nepoluant.
În paralel cu susținerea producției de mașini „verzi”, este important să se ia măsuri pentru limitarea importurilor de autovehicule second-hand care nu îndeplinesc standardele actuale în privința emisiilor poluante. În ultimii ani, după eliminarea celei mai recente variante a taxei auto, în România au fost înmatriculate foarte multe astfel de autovehicule. În plus, este recomandat un control mai strict în privința fiscalizării tranzacțiilor de pe această piață, pentru a se asigura un mediu concurențial echitabil.
În concluzie, chiar dacă, în prezent, cumpărătorii sunt reticenți față de a face achiziții importante, este esențial ca, în momentul în care apetitul revine, să aibă la dispoziție mai multe variante „sănătoase” de achiziție.
