Ieri, 24 mai, Comisia a prezintat Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022.
Este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spațiul Schengen adoptată anul trecut. Prezentul raport se înscrie în inițiativa Comisiei de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația spațiului Schengen, identifică prioritățile pentru anul următor și monitorizează progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an. Raportul privind starea spațiului Schengen va constitui baza pentru discuțiile dintre deputații Parlamentului European și miniștrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie și a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.
Vicepreședintele Margaritis Schinas a declarat: Spațiul Schengen a unificat continentul nostru și este emblematic pentru modul de viață european. În ultimul an, am luat măsuri decisive pentru a consolida și mai mult guvernanța Schengen și pentru a restabili încrederea în acest motor esențial al economiei. Rapoartele de astăzi reflectă angajamentul neclintit de a asigura faptul că spațiul Schengen iese mai puternic din provocările cu care s-a confruntat.
Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: Libertatea de a circula, de a locui și de a munci în diferite state membre este apreciată de europeni. Crizele și provocările recente au arătat că nu putem considera această libertate ca pe ceva cuvenit. Vom continua să colaborăm pentru a atinge prioritățile stabilite în Raportul privind starea spațiului Schengen și pentru a orienta activitatea poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european într-un mod mai eficace și mai integrat. Spațiul Schengen este o responsabilitate comună care presupune implicarea și angajamentul fiecăruia dintre noi.
Situația actuală a spațiului Schengen și noi priorități
Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul prevede un „bilanț de sănătate” periodic al spațiului Schengen, care să permită identificarea timpurie a problemelor, astfel încât să se asigure responsabilitatea comună și să se promoveze adoptarea unor măsuri adecvate. Discuția interinstituțională va avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice se vor desfășura în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces se înscrie în noua guvernanță Schengen care consolidează participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în luarea măsurilor subsecvente necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va avea un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.
Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, precum:
- punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice și a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor;
- valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră;
- asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor;
- asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său;
- eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne și
- adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.
Raportul reiterează, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Același lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această țară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen.
Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile care rezultă în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen abordează în prezent aspectele legate de gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de Informații Schengen, politicile în domeniul vizelor și protecția datelor.
Deși evaluările Schengen din ultimii ani au arătat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Rezultă, așadar, că mecanismul de evaluare este eficace și duce la consolidarea continuă a spațiului Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, cooperarea polițienească solidă între statele membre, alături de punerea în aplicare eficace a sistemelor informatice la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politicile eficace în materie de returnare și de vize sunt indispensabile.
În paralel cu Raportul privind starea spațiului Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua verificări sistematice la frontierele externe ale UE.
Viitorul gestionării europene integrate a frontierelor
Odată cu documentul de politică prezentat, Comisia inițiază procesul de consultare cu Parlamentul European și Consiliul cu privire la viitorul gestionării integrate a frontierelor.
- Lansează ciclul de politici strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, care va ghida modul de operare al tuturor actorilor din cadrul poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european în următorii cinci ani.
- Stabilește calea de urmat pentru a reflecta asupra principalelor elemente ale gestionării integrate a frontierelor. Printre aceste elemente se numără: controlul la frontiere; căutare și salvare; analiza riscurilor; cooperarea între agenții, cooperarea la nivelul UE și cooperarea internațională; returnarea; drepturile fundamentale; cercetarea și inovarea și educația și formarea.
- Va duce la o comunicare privind instituirea politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, care urmează să fie adoptată până la sfârșitul anului 2022.
Verificări sistematice la frontierele externe ale UE
De asemenea, Comisia publică raportul privind punerea în aplicare a articolului 8 din Codul frontierelor Schengen, conform căruia statele membre au obligația de a efectua verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la toate persoanele care trec frontierele externe ale UE, inclusiv persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație. Scopul acestei măsuri era consolidarea securității interne a UE ca urmare a constatării faptului că printre luptătorii teroriști străini care se întorc în UE erau și cetățeni ai UE.
Raportul către Parlamentul European și Consiliu analizează punerea în aplicare și impactul acestor verificări sistematice. Raportul concluzionează că aplicarea verificărilor sistematice a colmatat o lacună importantă în materie de reglementare, în pofida provocărilor cu care s-au confruntat statele membre în punerea în aplicare a acestor norme. Comisia intenționează să abordeze aceste provocări și să sprijine statele membre cu ocazia viitoarei revizuiri a Manualului practic pentru polițiștii de frontieră, care este utilizat de autoritățile competente ale statelor membre atunci când efectuează verificări la frontiere asupra persoanelor.
Etapele următoare
Rapoartele adoptate astăzi vor contribui la următorul Forum Schengen din iunie. Cu ocazia viitorului Consiliu Schengen, miniștrii vor putea să aprobe prioritățile de politică identificate în Raportul privind starea spațiului Schengen. Asumarea politică sporită, pe baza dialogului și a monitorizării periodice, va asigura punerea în aplicare a priorităților pentru spațiul Schengen. Din acest motiv, Comisia invită statele membre și agențiile UE să efectueze demersurile necesare pentru a realiza aceste priorități și să ia măsurile subsecvente necesare. De asemenea, Comisia invită Consiliul Schengen din iunie să aprobe principalele elemente ale noului model de guvernanță Schengen și prioritățile pentru perioada 2022-2023. Comisia va însoți îndeaproape acest proces atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic și va prezenta rapoarte cu privire la progresele înregistrate și la acțiunile subsecvente la sfârșitul ciclului anual.
Context
Propunerile de astăzi completează eforturile continue ale UE de îmbunătățire a funcționării și guvernanței generale a spațiului Schengen. Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spațiul Schengen a adus o schimbare în viața de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul. În iunie 2021, Comisia a prezentat Strategia privind spațiul Schengen, făcând bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat spațiul Schengen în ultimii ani și trasând o cale de urmat pentru a consolida spațiul Schengen și a institui o guvernanță Schengen solidă.
