Miercuri, 6 septembrie, Secours populaire français – una dintre cele mai mari organizații non-profit din Franța – a lansat campania „Pauvreté-Précarité” (Sărăcie-Precaritate), publicând rezultatele sondajului anual Ipsos / Secours populaire, privind sărăcia și nesiguranța zile de mâine în Franța și Europa.
Pentru al șaptesprezecelea an consecutiv, Ipsos și Secours Populaire realizează acest sondaj în Franța – un bilanț al sărăciei și precarității în Franța, felul în care sunt definite, dar și trăite zilnic de o parte a populației.
Anul acesta, sondajul cuprinde 10 țări europene (Franța, Germania, Grecia, Italia, România, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Serbia și Anglia), ilustrând provocările lipsei de siguranță a traiului, la scară continentală.
Sondajul a fost realizat online, în perioada 7 – 27 iunie 2023, și au fost chestionați în total 10.000 de europeni, cu vârsta de peste 18 ani.
Acest barometru francez și european al sărăciei și precarității arată că situația socială rămâne dificilă, deopotrivă în Franța și pe tot continentul.
Exemple de întrebări din chestionarul european:
Care este venitul net pe lună, sub care o persoană poate fi considerate săracă?
Vă permiteți o dietă sănătoasă – cu 3 mese pe zi, fructe și legume proaspete în fiecare zi?
Vă permiteți plata chiriei, ipotecii sau cheltuielilor pentru locuință (facturile la energie, încălzire etc)?
Vă permiteți echipament digital funcțional (puteți duce, din veniturile proprii, plata abonamentelor la internet și telefon)?
Vă permiteți cheltuielile de transport (abonamente la benzină, tren, metrou etc)?
Plătiți pentru anumite proceduri medicale care sunt prost rambursate de sistemul de asigurări sociale?
Aveți o poliță privată de asigurare de sănătate?
Puteți suporta cheltuielile copiilor (mâncare, rechizite, haine, sănătate)?
Vă permiteți cel puțin o vacanță pe an?
Aveți grijă de aspectul vostru fizic ?
Cum ați evalua situația voastră financiară și materială actuală: bună, echilibrată sau precară?
Veniturile din activitatea voastră profesională actuală vă permit să vă acoperiți toate cheltuielile?
Aveți impresia că în jurul vostru sunt mulți, puțini sau deloc oameni în situații precare?
Unde ați încadra riscul de a vă găsi într-o situație nesigură de trai, în următoarele luni: foarte mare, destul de mare, scăzut sau deloc?
Personal, v-ați confruntat vreodată cu frig, foame, lipsă de acces la asistență medicală?
În urma răspunsurilor participanților din cele 10 țări europene înscrise în sondaj, reiese că:
– 48% dintre europeni se tem de riscul de a ajunge într-o situație precară de trai în următoarele luni
– 51% dintre europeni s-au confruntat cu cel puțin o situație de privare (sănătate, încălzire, mâncare, călătorii etc.), în ultimele 6 luni
– 55% dintre europeni declară că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimii trei ani
– 36% dintre europenii părinți nu și-au putut satisface nevoile de bază ale lor sau ale copiilor lor (mese, sănătate, școală, îmbrăcăminte etc.)
– 30% dintre europeni spun că au suferit de foame (au sărit câte o masă)
Confruntați cu creșterea prețurilor, francezii plasează pragul mediu subiectiv al sărăciei din ce în ce mai sus. Anul acesta, au stabilit venitul sub care o singură persoană poate fi considerată săracă în Franța la 1.377 de euro net pe lună (cu 114 EUR mai mult decât anul trecut – cea mai mare creștere din cei 17 ani de sondaje).
Tot francezii se tem în procent însemnat (58%) de riscul de a ajunge în condiții precare de viață, în următoarea perioadă. Iar 32% dintre ei spun că le este greu să țină o dietă sănătoasă și că nu-și permit trei mese pe zi.
În România, doar o treime dintre repondenți consideră că se află într-un risc ridicat de nesiguranță financiară, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a instabilității geopolitice de la granițe.
În același timp, însă, 50% dintre românii participanți la sondaj spun că le-a scăzut puterea de cumpărare în ultimii 3 ani (creșterea prețurilor fiind principalul motiv), iar 63% consideră că au o situație materială precară.
În plus, românii sunt de părere că locul de muncă nu le garantează o situație financiară stabilă (doar 16% consideră că veniturile obținute le acoperă cheltuielile, 50% spun că numai într-o anumită măsură, 28% răspund că nu prea sau deloc)
În ce privește persoanele din jur aflate într-o situație precară, românii declară că acum sunt vizibile peste tot: în cartier (61%), la locul de muncă (42%) sau printre apropiați (36%). De altfel, toți europenii cuprinși în sondaj sunt de aceeași părere, chiar dacă procentele diferă.
Cel mai alarmant aspect al sondajului Ispos/Secourse Populaire, pe eșantionul din România, este acela că, în proporție de 41%, românii chestionați spun că renunță la servicii medicale, pentru că nu și le pot permite.
Rezultatele sondajului, comunicate de Asociația Magic, partener Secours Populaire, relevă totuși că, în ciuda contextului dificil, de inflație și incertitudine, majoritatea repondenților europeni (76%) și-ar ajuta semenii care se confruntă cu sărăcia.
Iar procentul cel mai mare al celor care spun că ar face asta (86%) se regăsește, paradoxal, în țările în care sunt raportate cel mai frecvent dificultăți sociale: Grecia, Portugalia și Serbia.
În România, 78% dintre participanții la sondaj au răspuns că sunt dispuși să își ajute semenii aflați în nevoie.
