Capitolul 1: Intenția de vaccinare a populației
55,2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, în timp ce dintre cei 39,4% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).
Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie–3 februarie 2021, reprezintă o evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19. Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării intenței de vaccinare anti-Covid19. Prezentarea grafică a acestui capitol: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/8.02.21-Cap.-1-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf.
Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: ”Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populația României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să își schimbe opinia în viitor funcție de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raționale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă necesar un efort major de informare corectă, detaliată, coerentă și coordonată care să includă entități specializate, academice, culturale, politice.”
Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: ”Este îmbucurătoare dorința de vaccinare înaltă în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la COVID-19. Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural și în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul țării. Viitoare inițiative de comunicare și mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri.”
Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”
ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR
Percepția asupra pandemiei
68.3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate, 17.2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, iar 10.4% că este o minciună. 4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și urbanul mare, din regiunile Vest, Nord-Vest și București Ilfov și cei cu un venit lunar peste 2000 lei cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate.
Tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi potențial activi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.
Percepția asupra vaccinurilor
76.6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli, în timp ce 21.4% își exprimă dezacordul, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din urbanul mare.
Au încredere în informațiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4% dintre cei chestionați, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.
Analiza socio-demografică: Au încredere în informațiile oficiale mai ales persoanele peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, inactivi pasivi sau gulere albe, cei cu un venit lunar mai ridicat.
70.4% dintre cei intervievați apreciază că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21.4% își exprimă dezacordul, iar 8.1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile cu precădere: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, cei inactivi pasivi sau gulere albe și cei cu un venit lunar mai ridicat.
Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmații: 1) “pandemia este o minciună” 2) “beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile” 3) “NU intenționez să mă vaccinez contra COVID-19”; 4) “Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19”. Persoanele care împărtășesc una sau mai multe din aceste percepții aparțin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporționat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural și cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă și datorită nivelului scăzut de trai au o situație medicală generală mai proastă decât restul populației. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparație cu românii din mediul urban aceștia ar avea dificultăți în a obține rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situații, este că acest pachet de percepții este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – și prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).
65.8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.
În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus sunt mai ales: vârstnicii, persoanele cu educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
Încrederea în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-COVID19
Cât privește încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din diverse țări, românii au cea mai mare încredere în procesul din Uniunea Europeană.
Astfel, 54.2% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din Uniunea Europeană. 50.4% au încredere multă și foarte multă în procesul derulat de instituții de profil din Statele Unite ale Americii, iar 45% în procesul din România.
În procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din China au încredere multă și foarte multă 26.3% dintre cei intervievați, iar în procesul derulat de instituții de profil din Rusia 25.9% dintre respondenți.
Analiza socio-demografică: Încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din UE, SUA sau România este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din mediul urban, cei cu un venit lunar peste 2000 lei.
Tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cei cu un venit redus tind să aibă o încredere scăzută în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din toate țările enumerate în sondaj.
Încrederea în procesul de avizare a vaccinurilor este direct proporțional cu nivelul de încredere al românilor în țara/entitatea transnațională despre care e vorba. Astfel, procedurile anti-COVID din Uniunea Europeană și SUA beneficiază de o evaluare superioară celor din Federația Rusă sau China. În context, poziționarea României este bună, apropiată de SUA/Europa și semnificativ superioară celei din țările aflate la est de noi.
Alegere personală vs. Obligativitate
În opinia majorității covârșitoare a românilor (83%), vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală a fiecărui cetățean. Sunt de părere că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie 16.4% dintre participanții la sondaj, iar 0.6% nu știu sau nu răspund.
83% din respondenți consideră că vaccinarea ar trebui să fie o alegere personală, doar o șesime – în special românii cu venituri considerabil peste medie – considerând că ar trebui să fie obligatorie. Cheia de interpretare a informației este complexă: pe de o parte, impunerea voinței statului în perioada comunistă a lăsat răni adânci, creând suspiciune față de orice “obligativitate” impusă de autorități. Deceniile de democrație au mărit de asemenea apetitul societății pentru autonomie individuală și chestionarea critică a acțiunilor deținătorilor puterii. Aceste aspecte sunt pozitive: societatea românească are o reziliență înaltă la eventuale tentative totalitare de diminuare a libertății personale. Pe de altă parte, este îngrijorător că până și în contextul unei urgențe medicale serioase, care a ucis pînă acum 18 mii de români, cea mai mare parte a societății nu înțelege necesitatea unei acțiuni comune și energice.
Sursele creșterii încrederii în vaccinurile anti-COVID19
Întrebați care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anticovid, 23.5% menționează un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse, 22.4% o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13.1% o rată mare de vaccinare în alte țări, 10.3% vaccinarea liderilor statelor lumii (președinți, prim-miniștri, miniștri). 22.5% declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19, iar 8.1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit mai ridicat invocă mai des decât celelalte categorii ”un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse” drept principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anticovid.
Declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19 mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi potențial activi, rezidenții din regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.
Cea mai mare parte a respondenților indică elemente care se concretizează sau care sunt pe cale de concretizare în acest moment. Ar fi, deci, de așteptat ca încrederea în vaccinare să crească în condițiile în care efectele adverse raportate la numărul tot mai mare de vaccinuri sunt neglijabile, iar comparativ cu numărul foarte mare de decese provocate de pandemie, practic nu există niciun termen de comparație. De asemenea, ritmul bun de vaccinare a personalului medical este o informație utilă cu condiția ca aceasta să fie valorificată activ de autorități în planurile de comunicare.
Intenția de vaccinare anti-COVID19
55.2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an, 39.4% afirmă că nu intenționează să facă acest lucru, iar 5.4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: bărbați, persoane peste 45 de ani, și în special vârstnicii (peste 6o de ani) cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitori din București și din urbanul mare, persoane cu un venit lunar peste 2000 lei.
Cei care declară că NU intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitori din orașe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus.
Remarcabilă este diferența dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) și vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenționează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susțin că se vor vaccina. Explicațiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populație, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populației cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum și expunerea mult mai puternică a populației tinere la informațiile culese de pe rețelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspirației și o avalanșă de informații false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiționale unde controlul știrilor false și al dezinformărilor este mult mai strict.
Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, 49% spun că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce aceeași pondere, 49%, apreciază și-ar putea schimba opinia în viitor. Nu știu sau nu răspund 2%. Practic, aproximativ 20% din populația României poate fi considerată drept adeptă fermă a opțiunii anti-vaccin, în timp ce alți aproximativ 20% dintre români, deși sceptici, iau în considerare schimbarea alegerii inițiale de a nu se vaccina în cazul în care argumentele favorabile vor deveni mai convingătoare pentru ei. Este grupul de populație care observă câți români se vaccinează, cine sunt cei care se vaccinează, care este ponderea efectelor adverse, care este eficiența vaccinului și în funcție de analiza acestor concluzii va lua o decizie personală. Pentru a se tinde un prag de 75% populație dispusă să se vaccineze, autoritățile vor trebui să își concentreze campaniile de informare în special pe acest grup de populație.
Analiza socio-demografică: Declară că decizia lor de a nu se vaccina este una definitivă mai ales: bărbații, cei sub 30 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitorii din mediul rural, din regiunile Sud-Vest Oltenia sau Sud Muntenia, cei fără venit sau cu venit între 2000 și 3000 lei.
Apreciază că și-ar putea schimba opinia în viitor cu precădere: femeile, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei din categoria gulerelor gri, locuitorii din București sau din regiunea Vest, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.
Motivațiile refuzului vaccinării
Principalele motive invocate de cei care nu intenționează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacții adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficiența vaccinului (26.8%) și informațiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% își justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menționează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%.
Analiza socio-demografică: Teama de reacții adverse este invocată mai ales de: femei, persoane peste 30 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.
Neîncrederea în eficiența vaccinului este menționată cu precădere de către: bărbați, tineri, gulere albastre, locuitorii din București sau din urbanul mare.
Doar o cincime din cei 39,4% care nu doresc să se vaccineze indică motive teoretic implacabile (nu cred că virusul există sau se opun vaccinării în genere). Cea mai mare parte a celor care nu doresc să se vaccineze indică drept motivație aspecte care sunt în curs de evidențiere: absența aproape totală a reacțiilor adverse, eficiența vaccinării etc.
Percepții privind vaccinarea altor persoane
Puțin peste jumătate dintre respondenți (53.8%) apreciază că, în general, apropiații lor (prietenii, membrii familiei) intenționează mai degrabă să se vaccineze împotriva Covid-19. 39.7% estimează că apropiații lor intenționează mai degrabă să nu se vaccineze, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.
Nu există diferențe semnificative între numărul celor care doresc să se vaccineze (intenția de vaccinare) și numărul celor estimați ca dorind să se vaccineze (percepția privind vaccinarea altor persoane). De asemenea și în același sens, nu există diferențe semnificative între numărul celor care NU doresc să se vaccineze și numărul celor care sunt PERCEPUȚI ca dorind să NU se vaccineze. Acest aspect este interesant întrucât, deseori, există o disonanță de percepție în astfel de situații, apetitul societății de a (nu) face ceva fiind supra-apreciat sau sub-apreciat de către respondenții unui sondaj de opinie. Nu este cazul aici – românii percep corect dorința societății de a se vaccina.
Chestionați cu privire la ponderea celor care se opun vaccinării în rândul diverselor categorii de persoane, 46.6% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre români, 40.5% că ar fi mai mult de jumătate dintre români, iar 3.6% aproape toți românii. 2.9% apreciază că aproape niciunul dintre români nu ar fi împotriva vaccinării, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Estimează că mai mult de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special tinerii între 18 și 29 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții care lucrează la privat.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, respondenții din regiunea de Vest, cei care câștigă peste 3.000 de lei pe lună și cei care lucrează la stat.
36.2% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, 28% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, iar 13.7% că ar fi aproape toți oamenii pe care îi cunosc. 14.4% apreciază că aproape niciunul dintre oamenii pe care îi cunosc nu ar fi împotriva vaccinării, iar 7.7% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Estimează că sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc în special persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre persoanele pe care le cunosc sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special gulerele albe și respondenții care câștigă între 2001 și 3000 de lei pe lună.
33.6% dintre respondenți apreciază că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii ca ei, 22.8% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii ca ei, iar 13.9% că ar fi aproape toți oamenii ca ei. 20.4% consideră că aproape niciunul dintre oamenii ca ei nu ar fi împotriva vaccinării, iar 9.3% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: În rândul gulerelor gri și al persoanelor care locuiesc în regiunea de Sud Est există procente mai ridicate decât media al celor care sunt părere că mai mult de jumătate dintre persoanele ca ei sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.
29.7% dintre cei intervievați consideră că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre prietenii lor apropiați, 24% că ar fi mai mult de jumătate dintre prietenii lor apropiați, iar 17.5% aproape toți prietenii lor apropiați. 23.1% sunt de părere că aproape niciunul dintre prietenii lor apropiați nu ar fi împotriva vaccinării, iar 5.7% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Respondenții cu studii primare, cei inactivi potențiali activi, gulerele albastre și persoanele fără venit sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice că aproape toți dintre prietenii apropiați împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.
Estimează că mai mult de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai ales gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele care câștigă lunar între 2001 și 3000 de lei.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie ”Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro)
Datele au fost culese în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.
O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.
Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22
