- Partea 1: Percepția cu privire la unele măsuri de combatere a consecințelor epidemiei de coronavirus asupra economiei și pieței locurilor de muncă
Conform ultimului sondaj INSCOP Research realizat în parteneriat cu Verifield și cotidianul Adevărul, în perioada 16-19 martie 2020, intitulat ”Percepția populației cu privire la epidemia COVID -19 în România”, majoritatea covârșitoare a românilor consideră că sunt importante și foarte importante măsurile statului de sprijinire a economiei și pieței muncii afectate de epidemia de coronavirus.
În contextul consecințelor negative ale epidemiei de coronavirus pentru economie și piața locurilor de muncă, 91,7% dintre respondenți apreciază ca fiind foarte importantă și importantă sprijinirea de către stat a firmelor care au dificultăți economice din cauza epidemiei de coronavirus (63,8% cred că e foarte important, iar 27,9% că e important), iar 93,6% ca fiind foarte importantă și importantă susținerea unor mari proiecte de investiții publice sau private în vederea stimulării economiei românești și creării de locuri de muncă (72% cred că e foarte important, iar 21,6% că e important).
Acordarea de împrumuturi cu dobânzi reduse firmelor care investesc și creează locuri de muncă este văzută ca fiind foarte importantă și importantă de către 87,2% dintre cei intervievați (59% cred că e foarte important, 28,2% cred că e important), iar achitarea de către stat a datoriilor către firmele private (recuperarea TVA) este apreciată drept importantă și foarte importantă de către 79,2% (40,5% cred că e foarte important, iar 38,7% că este important).
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Gravitatea impactului negativ al epidemiei de coronavirus asupra economiei este înțeleasă corect de marea majoritate a populației. Dezbaterile publice, dar și experiența personală a sute de mii de angajați aflați deja în dificultate și-au pus o amprentă puternică asupra percepției riscului economic. Din acest motiv, de exemplu peste 90% dintre români cred că este importantă și foarte importantă sprijinirea de către stat a firmelor care au dificultăți economice din cauza epidemiei de coronavirus și susținerea unor mari proiecte de investiții publice sau private în vederea stimulării economiei românești și creării de locuri de muncă. Investițiile statului în infrastructură, în agricultură, încurajarea investițiilor pentru producția în România a unor bunuri indispensabile așa cum sunt materialele sanitare sau deblocarea unor mari proiecte de investiții private precum, de exemplu, exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră și includerea în proiect a companiei de stat Romgaz pot fi exemple de măsuri utile pentru stimularea încrederii în perspectivele economiei românești. Pe de altă parte, apelul instant și adesea disperat la stat al majorității agenților economici privați, mari și mici, ridică problema unei regândiri a rolului statului în sistemul economic capitalist românesc de după încheierea acestei crize. Nu putem ca în situații de maximă criză să cerem totul de la stat, iar ulterior să îi minimalizăm rolul, resursele și capacitatea administrativă. Capitalul are o responsabilitate, iar în situații de maximă criză națională și globală, o parte a profitului acumulat trebuie alocat și pentru sprijinirea angajaților. Instituțiile care compun statul român sunt datoare la rândul lor ca după această criză să treacă printr-un proces profund de reformă (diminuarea risipei, profesionalizarea personalului, integritate) și modernizare (digitalizare în mod particular) pentru a răspunde provocărilor și a juca un rol economic util pentru întreaga societate.”
Prezentarea grafică integrală a cercetării poate fi descărcată de aici.
Mai multe detalii despre cercetare pot fi găsite aici.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-19 martie 2020 de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield și Adevărul. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 800 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.5%, la un grad de încredere de 95%.
- Partea a II-a: Sursele de informare ale românilor despre epidemia de coronavirus
Conform ultimului sondaj INSCOP Research realizat în parteneriat cu Verifield și cotidianul Adevărul, în perioada 16-19 martie 2020, intitulat ”Percepția populației cu privire la epidemia COVID -19 în România”, televiziunile și paginile de internet ale presei scrise sunt principalele surse de informare ale populației cu privire la evoluția epidemiei de coronavirus.
Cei mai mulți respondenți (70,7%) declară că urmăresc posturile de televiziune. Pe locul secund în topul surselor de informare cu privire la epidemia de coronavirus se află paginile de internet ale presei scrise, cu 9,2%. Urmează canalele oficiale ale autorităților (pagini de internet), cu 8%, și rețelele sociale cu 7,1%. 2,3% dintre români se informează mai ales de la posturile de radio, iar de la rude, prieteni și cunoștințe 1,7%. 0,6% dintre respondenți au indicat alte surse, în timp ce 0,4% nu știu sau nu răspund.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Principala sursă de informare cu privire la epidemia de coronavirus rămân posturile de televiziune, urmate de paginile de internet ale presei scrise. Nivelul de accesare al canalelor oficiale ale autorităților publice (paginile de internet ale instituțiilor centrale și locale) este încă redus. Din acest punct de vedere, o responsabilitate mai mare a mass-media în verificarea surselor de informare dublată de o atenție sporită a persoanelor care utilizează rețelele sociale și reținere în distribuirea informațiilor din surse incerte sunt condiții esențiale pentru a limita răspândirea știrilor false. Fenomenul dezinformării într-o situație de veritabil război cu o epidemiei care s-a transformat deja în pandemie, este o amenințare reală cu consecințe cât se poate de grave asupra coeziunii societății. Sănătatea procesului de informare a populației devine astfel esențială în aceste vremuri pentru a preveni panica sau chiar infectarea accidentală.”
