Conform sondajului realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în octombrie-noiembrie 2023, doar jumătate dintre români (51,4%) declară că au citit cărţi în ultimele 6 luni, în timp ce muzica populară este genul de muzică cel mai ascultat.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Partea a VII-a: Evoluția preferințelor muzicale ale românilor în ultimii 10 ani. 2013 vs. 2023
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Preferințele muzicale ale românilor au cunoscut unele modificări în ultimul deceniu, cele mai importante fiind scăderea semnificativă a ponderii celor care preferă muzica pop-dance, creșterea ponderii celor care ascultă manele, dar și a celor care ascultă muzică clasică. Cifra cu semnificația cea mai importantă este ponderea foarte redusă a celor care declară că nu ascultă muzică, de sub 5% din populație. Practic, aproximativ 95% dintre români ascultă muzică, indiferent de genul muzical preferat.”
Întrebați ce gen de muzică ascultă, 47.3% dintre cei chestionați menționează muzica populară (față de 49.7% în 2013), 29.2% pop-dance (față de 41% în 2013), 28.3% cea clasică (față de 22.8% în 2013), 21.6% manele (față de 14.2% în 2013), 19.2% hip-hop (față de 18.2% în 2013), iar 16.5% rock (față de 19.5% în 2013). 10.8% menționează alt gen (față de 2.7% în 2013). 4.8% dintre respondenți spun că nu ascultă muzică (față de 1% în 2013), iar 0.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Important de precizat că la această întrebare, participanții la sondaj au avut posibilitatea să aleagă mai multe opțiuni de răspuns.
Analiza socio-demografică: Ascultă muzică populară în special persoanele mai în vârstă, cele cu educație primară sau medie, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, cei care nu utilizează rețelele sociale.
Spun că preferă pop-dance mai ales: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, angajații la privat.
Persoanele cu studii superioare, gulerele gri sau albe declară într-o proporție mai ridicată decât restul populației că preferă muzica clasică.
Declară că ascultă manele mai ales persoanele mai tinere, cu vârsta sub 45 de ani, cele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, locuitorii din urbanul mic și din rural, utilizatorii rețelei Tik-Tok, cei cu un venit mai redus.
Ascultă muzică hip-hop în special persoanele mai tinere, cu vârsta sub 45 de ani, gulerele gri sau inactivi potențial activi, angajații la privat.
Bărbații, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajații la privat sunt categoriile de populație care menționează cel mai des că ascultă muzică rock.
Partea a VIII-a: Consumul cultural al românilor
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Cititul cărților pare a fi cea mai formă de consum cultural, fiind probabil si cea mai accesibilă din punctul de vedere a costurilor și posibilităților efective de achiziție, interacțiune. Vizitarea de monumente istorice, a muzeelor, galeriilor de artă, expozițiilor sau mersul la operă, teatru sau concerte presupune accesul la acest tip de infrastructură care este încă foarte inegal în România.”
51.4% dintre români declară că în ultimele 6 luni au citit cărți (romane, poezie, etc.), 43% că au vizitat monumente istorice, culturale etc., 32.6% că au vizitat un muzeu, o galerie de arta sau o expoziție, iar 21.4% că au mers la teatru, operă sau concerte de muzică clasică. 0.1% nu știu sau nu răspund la acest set de întrebări.
Analiza socio-demografică: Consumul cultural (în cazul tuturor activităților enumerate) tinde să fie mai ridicat în rândul următoarelor categorii de populație: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat și angajații la stat.
