Adesea auzim afirmații precum „sistemul educațional nu se aliniază cerințelor actuale ale angajatorilor”, dar ce înseamnă cu adevărat acest lucru pentru studenții care își doresc să aibă succes în domeniile pe care le aleg? Cum pot programele de studiu să se adapteze la nevoile în continuă evoluție ale pieței muncii, astfel încât tinerii să fie pregătiți provocărilor pe care le vor întâmpina în carieră?
Sursa foto: pexels
Nevoia de adaptare a programelor de studiu
În 2021, doar 28% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau abilități digitale de bază, cea mai mică proporție din Uniunea Europeană. Această statistică evidențiază un decalaj semnificativ în pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale ale pieței muncii, care devin din ce în ce mai orientate către abilități digitale.
Adaptarea programelor de studiu la schimbările de pe piața muncii este esențială pentru a asigura pregătirea adecvată a absolvenților. „Studenții de astăzi sunt viitorii angajați de mâine, iar educația trebuie să fie o punte între abilitățile pe care le dobândesc și cerințele pieței muncii”, susține prof. h.c. Dr. Daniel Metz, prorector la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Când un program educațional nu reușește să țină pasul cu cerințele pieței, absolvenții pot avea dificultăți în a găsi un loc de muncă sau pot ocupa poziții pentru care nu sunt încă suficient pregătiți.
Exemple de bune practici
Un exemplu pozitiv de adaptare a programelor la piața muncii este inițiativa „Skills for Future”, implementată de Universitatea din Coventry din Marea Britanie. Universitatea a colaborat cu diverse industrii pentru a adapta curriculumul său la nevoile actuale și viitoare ale pieței muncii. „Dorim să creăm un mediu în care studenții să poată învăța despre sustenabilitate și provocările comunității, dar, mai important, să facă ceva în acest sens”, astfel studenții Coventry au oportunitatea și sprijinul universătății de a deveni voluntari și a ajuta comunitățile care au nevoie, dar și de a lansa întreprinderi sociale, pentru tinerii care își doresc să devină antreprenori.
Bineînțeles, și în România putem vedea exemple de bune practici. „Programul educațional de creștere a competențelor digitale” dezvoltat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București a fost prezentat recent într-un workshop online unde au fost implicate mai multe universități din România și Slovacia. Care este scopul acestui program? El oferă pregătire pentru trei noi ocupații pe piața muncii și este orientat spre dezvoltarea competențelor digitale esențiale într-o economie din ce în ce mai digitalizată.
Virginia Petre, coordonator al POLITEHNICA București în cadrul proiectului, a subliniat: „Abordarea axată pe învățare practică și dezvoltarea rezilienței contribuie la creșterea performanței în mediul de lucru, oferind în același timp oportunități de dezvoltare profesională și personală pentru adulți.” Această inițiativă ar putea fi un model pentru alte universități.
Provocările programelor tradiționale
Toate universitățile care au continuat să ofere programe tradiționale și care au eșuat în a adapta, sau au adaptat prea puțin, programele de studiu, pot fi încadrate la categoria de „Așa nu”. Multe universități din România se încăpățânează să mențină programa de acum două sau trei decenii, fără a ține cont de nevoile actuale ale pieței muncii. Consecințele? Studenții ajung să petreacă ani întregi învățând teorii și concepte care, în realitate, sunt irelevante pentru contextul profesional actual. Unii absolvenți din domeniul științelor sociale pot raporta, spre exemplu, dificultăți în a găsi locuri de muncă, deoarece programele lor de studiu nu au inclus cursuri de analiză de date sau utilizare a instrumentelor digitale. Într-o analiză realizată de Prospects, 69,7% dintre angajatori au raportat că persoanele care aplică la job-uri se confruntă cu o lipsă a abilităților de specialitate sau a cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea rolului. Aceast lucru ne arată faptul că programele educaționale nu oferă formarea necesară pentru a răspunde cerințelor actuale ale angajatorilor, lăsând astfel absolvenții nepregătiți pentru piața muncii.
