Pentru a învăţa tot ce este de învăţat de pe urma crizei, UE implementează reforme de reglementare ambițioase în sectorul financiar, în general, și în sectorul bancar, în special. Acest lucru va contribui la crearea unui sector financiar mai puternic și mai sănătos, pus în slujba economiei reale. Ca parte a acestor reforme, este momentul să fie abordată zona din ce în ce mai vastă a activităților de creditare nebancare, așa-numitul sector bancar paralel sau „din umbră” (shadow banking), care până în prezent nu a făcut în mod deosebit obiectul reglementării și supravegherii prudențiale. Într-o anumită măsură, sectorul bancar paralel îndeplinește funcții importante în cadrul sistemului financiar. El creează, de pildă, surse de finanțare adiţionale și le oferă investitorilor alternative la depozitele bancare. Însă poate implica și riscuri potențiale la adresa stabilității financiare pe termen lung, deoarece în sectorul financiar se acumulează surse necunoscute de risc și există posibilitatea ca riscurile din sistemul bancar paralel să se transmită sectorului bancar clasic.
Ca răspuns la apelurile care i-au fost adresate în cadrul reuniunilor G20 de la Seul (2010) și de la Cannes (2011), Consiliul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board – FSB) se ocupă în prezent de elaborarea unor recomandări privind supravegherea și reglementarea acestor entități și activități. Prin consultarea lansată, sub forma unei Cărți Verzi, Comisia participă activ la eforturile constante ale FSB.
Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Uniunea Europeană a dovedit că este un lider la nivel mondial în ceea ce privește implementarea de reforme ambițioase în domeniul reglementării financiare, în special cu privire la bănci. Nu dorim ca activitățile și entitățile financiare să eludeze regulile prezente și viitoare, deoarece aceasta ar permite acumularea de noi surse de risc în sectorul financiar. De aceea, trebuie să înțelegem mai bine ce este și cum funcționează de fapt sistemul bancar paralel și să stabilim ce măsuri de reglementare și supraveghere sunt necesare și la ce nivel. Trebuie să aducem la lumină toate componentele sectorului financiar.”
Context
Conform Consiliului pentru Stabilitate Financiară, sistemul bancar paralel este „sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic”. Printre entitățile și activitățile bancare paralele se numără:
* fondurile de piață monetară (FPM) și alte tipuri de fonduri de investiții sau produse cu caracteristici specifice depozitelor;
* fondurile de investiții care oferă credite sau le utilizează pentru creşterea capacităţii speculative, inclusiv fondurile cotate (ETF) și fondurile speculative (hedge funds)
* societățile financiare și societățile de valori mobiliare care acordă credite sau garanții de credit sau care efectuează transformări de lichidități și/sau scadențe, societăţi ce nu sunt reglementate la fel ca băncile;
* societățile de asigurare și reasigurare care emit sau garantează produse de credit;
* securitizarea și împrumutul de valori mobiliare, precum și contractele de tip repo.
Cartea Verde lansată descrie modul în care măsurile UE existente și propuse abordează aspectele legate de activitățile bancare paralele. De exemplu, instrumentele din afara bilanțului, cum ar fi instrumentele de interes special (Special Purpose Vehicles – SPV), sunt reglementate indirect prin intermediul normelor referitoare la bănci. Administratorii fondurilor speculative sunt reglementaţi direct prin intermediul Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative , care abordează o serie de aspecte legate de sistemul bancar paralel. Unele state membre au, la rândul lor, norme naționale suplimentare în ceea ce privește supravegherea entităților și activităților financiare care nu sunt reglementate la nivelul UE.
Cu toate că aceste măsuri contribuie într-o anumită măsură la reglementarea activităților și entităților din sectorul bancar paralel, sunt încă necesare progrese suplimentare pe măsură ce crește gradul de înțelegere a modului în care funcționează acest sector și ținând cont de faptul că el se află într-o evoluție continuă. Demersurile actuale ale Comisiei, realizate în coordonare cu FSB, cu organismele de standardizare și cu autoritățile de supraveghere și reglementare din UE, vizează să examineze atent măsurile existente și să propună o abordare corespunzătoare care să permită supravegherea amplă a sistemului bancar paralel, alături de un cadru de reglementare adecvat.
În acest context, Comisia analizează posibile opțiuni și etape ulterioare de străbătut în cinci domenii principale: sectorul bancar, administrarea activelor, împrumutul de valori mobiliare și contractele repo, securitizarea, precum și alte entități din sistemul bancar paralel.
Etapele următoare
Părțile interesate sunt invitate să își exprime opiniile în cadrul consultării înainte de data de 1 iunie 2012.
O conferință privind sistemul bancar paralel va avea loc la Bruxelles în data de 27 aprilie 2012.
Rezultatele acestor lucrări vor fi luate în considerare la stabilirea poziției Comisiei pe scena internațională și la formularea deciziei Comisiei privind măsurile ulterioare corespunzătoare.
Persoane de contact:
Chantal Hughes (+32 2 296 44 50)
Carmel Dunne (+32 2 299 88 94)
Audrey Augier (+32 2 297 16 07)
Pagini Utile
* Întrebări şi răspunsuri despre sectorul bancar paralel: MEMO/12/191
* Mai multe informaţii despre sistemul bancar paralel:
//ec.europa.eu/internal_market/bank/shadow_banking/index_en.htm
