Ponderea românilor care, în 2022, au interacționat online cu autoritățile sau serviciile publice în scop personal a fost sub 16%, în timp ce media europeană este de 60%. Cu această rată de participare, România se află pe ultimul loc în Europa, sub Bosnia Herțegovina. Totodată, România a coborât două poziții în clasamentul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea componentei de e-guvernare față de 2020, când era pe locul 55 din 193 de state membre ale organizației.
Potrivit unei analize realizate de Lighthouse PR, aceste date reflectă una dintre lacunele majore ale comunicării publice din România: incapacitatea instituțiilor publice de a întări relația cu cetățeanul prin utilizarea instrumentelor electronice proprii. În același timp, lipsa de claritate și structură a informațiilor neintegrate într-o strategie de comunicare instituțională, care să profite de cele mai utilizate canale de informare, vulnerabilizează domeniul public în fața dezinformării.
”Comunicarea publică performantă, în România, este blocată încă de standarde învechite, iar inițiativa în acest domeniu este gripată de un exces de proceduri birocratice. Dincolo de componenta tehnică, devenită justificarea predilectă în tot ce nu iese, lipsa de gândire strategică și de asumare întrețin o comunicare publică neconvingătoare și inconsecventă. Funcția de comunicare este organizată precar în majoritatea instituțiilor publice, astfel că proiectele integrate sau strategiile sunt văzute strict ca obligație birocratică”, arată Cosmina Croitoru, Director de PR și Comunicare de Marketing în cadrul Lighthouse PR.
Situațiile de criză, inclusiv cele recente, determină o creștere substanțială a interesului public pentru informații clare care să ajute utilizatorii. Aceasta duce și la o creștere a ratei de utilizare a platformelor de internet pe care instituțiile publice din România le dețin. O analiză în Google Trends pe cuvintele ”guvernul României”, ”ministerul sănătății”, ”vaccinuri covid”, ”efecte adverse vaccin” arată o creștere semnificativă a interesului public pentru informațiile care vizează aceste instituții sau teme în momentele-cheie ale pandemiei Covid.
Astfel, în luna martie 2020, atunci când pandemia începea să facă primele victime în România, căutările pe cuvintele ”guvernul României” și ”ministerul sănătății” au atins un vârf al ultimilor zece ani (vezi grafice atașate). Un nou vârf a fost atins în octombrie 2021, în al patrulea val pandemic, după apariția variantei Delta. Aceste date confirmă interesul public pentru o comunicare transparentă din partea autorităților publice, al căror rol devine esențial în situații de criză majoră care pot duce la o paralizie decizională și sporesc dezinformarea.
”Sondajele de opinie arată că românii detestă politica și nu sunt mulțumiți de modul în care politicienii își îndeplinesc atribuțiile. Prin urmare, nici instituțiile publice nu sunt credibile, fiind percepute ca nefuncționale și corupte. Aceste semnale de alarmă trebuie să determine politici asumate și profesioniste de comunicare publică, axate pe nevoile reale ale comunităților, nu pe nevoi politice cu miză electorală”, consideră Cosmina Croitoru. Instrumentele de comunicare digitală, cum sunt paginile de internet prietenoase cu utilizatorii sau platformele online pentru servicii publice, trebuie incluse în strategii cu obiective clare, validate de măsurători și analize ale performanței.
