În evaluarea sa anuală a situației economice și sociale din statele membre, Comisia Europeană subliniază astăzi, 27 februarie 2019, necesitatea de a promova investițiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile și de a pune în aplicare reforme bine concepute. Provocările variază în mod semnificativ de la o țară la alta și necesită măsuri de politică adecvate și hotărâte.
Descarcă raportul de țară pentru România
Această analiză a provocărilor specifice fiecărei țări se înscrie în contextul unei economii europene care, în 2019, ar urma să crească pentru al șaptelea an consecutiv, dar într-un ritm mai moderat. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut până la un nivel record, iar rata șomajului a înregistrat un minim istoric. Finanțele publice s-au îmbunătățit, de asemenea, sub toate aspectele, deși unele țări se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale datoriei. Cu toate acestea, există în continuare provocări: nivelurile de productivitate rămân scăzute, îmbătrânirea populației se intensifică, iar schimbările tehnologice rapide au un impact semnificativ asupra piețelor forței de muncă. În unele state membre, veniturile reale ale gospodăriilor rămân sub nivelurile din perioada anterioară crizei. Șomajul în rândul tinerilor s-a redus în mod semnificativ, dar este în continuare inacceptabil de ridicat în unele state membre. Într-o perioadă de incertitudine mondială mai accentuată, este esențial ca statele membre ale UE să își intensifice măsurile menite să stimuleze productivitatea, să îmbunătățească reziliența economiilor lor și să se asigure că toți cetățenii beneficiază de creșterea economică.
În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creșterii și a recomandării privind politica economică a zonei euro, care au stabilit prioritățile la nivel european, cele 28 de rapoarte de țară publicate astăzi pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. Rapoartele furnizează o analiză detaliată a provocărilor economice și sociale specifice fiecărei țări. Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politică națională, în perspectiva adoptării în luna aprilie a programelor lor naționale, și vor conduce la formularea, la sfârșitul primăverii, a recomandărilor anuale specifice fiecărei țări.
Ca element de noutate al pachetului prezentat astăzi, Comisia lansează o discuție privind provocările și prioritățile în materie de investiții în statele membre și prezintă primele idei cu privire la modul în care fondurile UE, în special fondurile politicii de coeziune a UE, pot fi de ajutor în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Acest element de noutate va contribui, de asemenea, la asigurarea unei coerențe sporite între coordonarea politicilor economice și utilizarea fondurilor UE, care reprezintă o parte semnificativă a investițiilor publice în mai multe state membre. Noua orientare se reflectă în rapoartele de țară, la fiecare dintre acestea fiind atașată o nouă anexă privind posibila utilizare a viitoarelor fonduri ale politicii de coeziune a UE.
Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, care este totodată comisarul responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Economia europeană înregistrează cel de al șaptelea an consecutiv de expansiune economică. Cu toate acestea, creșterea încetinește. Menținerea dinamicii în viitor va necesita un nivel ridicat de competitivitate, precum și continuarea convergenței ascendente. Pentru a debloca întregul potențial de creștere al economiilor noastre, avem nevoie de reforme structurale. De asemenea, avem nevoie de investiții bine direcționate pentru a stimula creșterea productivității în întreaga Europă.”
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Schimbările demografice și noile tehnologii remodelează piața forței de muncă, în timp ce lipsa de personal calificat este în creștere în multe state membre. Trebuie să ne intensificăm eforturile. Investițiile în competențele cetățenilor, în special în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de aptitudini al persoanelor cu un grad scăzut de calificare, trebuie să constituie prioritatea noastră absolută, dacă dorim să ne menținem nivelul de trai.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Am examinat în profunzime toate cele 28 de economii ale UE, pentru a identifica problemele și pentru a ne asigura că acestea pot fi abordate în timp util. Multe dintre dezechilibrele Europei sunt în curs de corectare, datorită atât creșterii economice, cât și măsurilor de politică, deși există în continuare provocări de lungă durată. Odată cu relaxarea creșterii, înregistrată în acest an, este mai important ca oricând ca guvernele să acționeze pentru a consolida reziliența economiilor noastre, prin reducerea datoriei, prin stimularea productivității, prin sporirea și îmbunătățirea investițiilor, precum și prin combaterea inegalităților. În ceea ce privește Grecia, al doilea raport de supraveghere consolidată, publicat tot astăzi, arată că s-au realizat progrese semnificative, dar există și unele domenii în care sunt necesare măsuri suplimentare, și invit autoritățile să le finalizeze în timp util pentru următoarea reuniune a Eurogrupului.”
Corina Creţu, comisarul pentru politica regională, a declarat: „În acest an, rapoartele de țară conțin o componentă nouă importantă, care se concentrează îndeosebi asupra blocajelor în materie de investiții și asupra disparităților regionale, precum și evaluarea Comisiei cu privire la modul în care viitoarele fondurile acordate de UE ar trebui să fie investite în fiecare țară. Acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția.”
Progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări
Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, formulate de Comisie în iulie 2018. În ansamblu, statele membre au realizat unele progrese sau mai multe progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi dintre recomandările formulate de la introducerea semestrului european în 2011. Statele membre au înregistrat cele mai importante progrese în ceea ce privește recomandările referitoare la serviciile financiare, ceea ce reflectă prioritatea acordată stabilizării și solidității sectorului financiar în urma crizei financiare. Progrese solide s-au înregistrat, de asemenea, în ceea ce privește reformele care facilitează crearea de locuri de muncă prin recurgerea la contracte pe durată nedeterminată și abordează segmentarea pieței forței de muncă.
În ultimii ani, unul dintre mijloacele prin care Comisia urmărește să ajute statele membre să își intensifice eforturile de reformă este Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), care vizează să ofere asistență tehnică tuturor statelor membre ale UE, la cererea acestora, pentru a le ajuta să conceapă și să pună în aplicare reforme care să favorizeze creșterea economică. Această asistență tehnică este acordată inclusiv pentru reformele evidențiate în recomandările specifice fiecărei țări.
În cadrul pachetului prezentat astăzi, Comisia a adoptat, de asemenea, Programul de lucru pentru 2019 al Programului de sprijin pentru reforme structurale.În 2019, PSRS va oferi asistență tehnică unui număr de 26 de state membre în vederea derulării a peste 260 de proiecte. Acestea se adaugă celor peste 290 de proiecte selecționate în 2017 și 2018.
Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
În luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, în scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și, în caz afirmativ, de a evalua nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că există dezechilibre sau dezechilibre excesive în toate aceste 13 state membre, însă gravitatea dezechilibrelor s-a diminuat în unele cazuri. Pe scurt, constatările bilanțurilor aprofundate sunt următoarele:
– Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă cu dezechilibre economice;
– Cipru, Grecia și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
În cadrul unei monitorizări specifice în contextul semestrului european, Comisia va continua să analizeze evoluțiile și măsurile de politică luate de toate statele membre care prezintă dezechilibre sau dezechilibre excesive.
Avizul privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei
Comisia publică astăzi și avizul său privind proiectul de plan bugetar actualizat al Sloveniei, întrucât cel prezentat în luna octombrie a anului trecut a fost întocmit pe baza unui scenariu de menținere a politicilor actuale și, între timp, a fost prezentat din nou. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar actualizat prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Atât planul Sloveniei, cât și Comisia preconizează că proiectul de plan bugetar ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu al țării. Slovenia este invitată să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului pentru 2019 cu Pactul de stabilitate și de creștere.
Raportul de supraveghere consolidată privind Grecia
În ceea ce privește Grecia, care participă la procesul semestrului european începând de vara trecută, când și-a încheiat programul de sprijin pentru stabilitate, Comisia a adoptat cel de al doilea raport elaborat în temeiul cadrului de supraveghere consolidată. Raportul evaluează progresele realizate de Grecia în ceea ce privește angajamentele de politică asumate în cadrul Eurogrupului în iunie 2018. Raportul concluzionează că, deși Grecia a realizat progrese considerabile în punerea în aplicare a angajamentelor sale specifice în materie de reformă care trebuiau să fie îndeplinite până la sfârșitul anului 2018, ritmul înregistrat în unele domenii a fost lent și a condus la întârzieri semnificative în ceea ce privește reformele-cheie conexe.
Raportul referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește consiliile naționale pentru productivitate
Comisia a publicat, de asemenea, raportul referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 20 septembrie 2016 privind instituirea de consilii naționale pentru productivitate. Raportul analizează evoluțiile în materie de productivitate și competitivitate din UE și din zona euro și oferă o imagine de ansamblu asupra consiliilor pentru productivitate instituite la sfârșitul anului 2018. Consilii naționale pentru productivitate au fost deja instituite în 10 state membre din zona euro. Toate celelalte state membre din zona euro și-au confirmat intenția de a institui astfel de consilii în curând. Consiliile existente, care, date fiind contextele specifice fiecărei țări, au structuri diferite, contribuie deja în mod activ la discuțiile interne privind provocările legate de productivitate. Comisia a lansat o rețea menită să faciliteze schimbul de opinii, practici și experiențe ale consiliilor pentru productivitate.
Reînnoirea orientărilor privind ocuparea forței de muncă
Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de menținere a Deciziei Consiliului din 2018 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Propunerea din acest an reconfirmă alinierea orientărilor privind ocuparea forței de muncă cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, dat fiind faptul că obiectivele și prioritățile globale ale acestora rămân valabile. Orientările privind ocuparea forței de muncă prezintă prioritățile și obiectivele comune ale politicilor naționale de ocupare a forței de muncă și constituie temeiul juridic al recomandărilor specifice fiecărei țări în aceste domenii, care trebuie readoptate în fiecare an.
Raportul de bilanț privind strategiile statelor membre în materie de formare și reconversie profesională
Comisia a publicat astăzi și un raport privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind „parcursurile de actualizare a competențelor”, care face parte din Noua agendă pentru competențe în Europa, prezentată de Comisie în iunie 2016. În prezent, în UE există 61 de milioane de adulți care au absolvit, în cel mai bun caz, ciclul de învățământ secundar inferior. Prin intermediul acestei recomandări, statele membre s-au angajat să ofere adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări oportunități noi și îmbunătățite de a-și ameliora aptitudinile de bază de citire și scriere, precum și aptitudinile numerice și digitale. Acest raport analizează măsurile luate de statele membre, care diferă ca amploare și nivel de ambiție. Multe dintre aceste măsuri au beneficiat de sprijin din Fondul social european.
Care sunt etapele următoare?
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. În lunile următoare, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre în lumina analizei acestor rapoarte. Vicepreședinții, comisarii și serviciile Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate și pentru a discuta constatările rapoartelor. Aceste vizite vor include, de asemenea, discuții specifice privind anexele referitoare la modul în care viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea contribui la abordarea nevoilor specifice în materie de investiții în statele membre.
În luna aprilie, statele membre trebuie să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile naționale de reformă, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), care prevăd strategiile lor bugetare multianuale.
Pe baza tuturor acestor programe, Comisia va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vor viza principalele provocări care trebuie abordate în perioada 2019-2020. Recomandările vor include, de asemenea, orientări bugetare. Acestea se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2018, validate de Eurostat.
Context
Acest pachet de iarnă face parte din ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE, cunoscut sub denumirea de semestru european, și urmează publicării, în luna noiembrie, a Analizei anuale a creșterii pentru 2019 și a recomandării privind zona euro (pachetul de toamnă), care stabilesc prioritățile la nivel european pentru anul ce urmează. Pachetul de iarnă pune acum accentul pe dimensiunea națională a semestrului european.
Acesta se bazează pe cele mai recente date furnizate în previziunile economice din iarna anului 2019 ale Comisiei și se bazează pe dialogul continuu cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate pentru a analiza progresele realizate de-a lungul timpului. Rapoartele de țară oferă elementele de bază care vor fi folosite de statele membre pentru a-și elabora programele naționale până la jumătatea lunii aprilie și de Comisie pentru a formula, în cursul primăverii, viitoarele recomandări specifice fiecărei țări (pachetul de primăvară).
