Semestrul european 2014: consolidarea redresarii

Cea mai mare provocare cu care se confruntă economia Europei în prezent este găsirea unei metode prin care să sprijine redresarea în curs. Acesta este principalul mesaj al analizei anuale a creșterii (AAC) pe care a adoptat-o astăzi Comisia. Adoptarea AAC marchează începerea celui de al patrulea semestru european de elaborare a politicilor economice într-un mediu în care s-a reluat creșterea economică, iar statele membre fac progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor acumulate înainte de criză.

Acesta este motivul pentru care Comisia își menține strategia echilibrată pentru creștere economică și locuri de muncă și își îndreaptă atenția asupra a cinci priorități principale pe parcursul anului următor:

continuarea consolidării fiscale diferențiate, favorabile creșterii;
reluarea activității bancare de creditare;
promovarea creșterii și a competitivității în prezent și în viitor;
abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei;
modernizarea administrației publice.

Președintele Barroso a afirmat: „Acesta este un moment de răscruce pentru economia UE. Eforturile susținute depuse de UE încep să dea roade, iar economia își revine treptat. Analiza anuală a creșterii pentru 2014 menționează domeniile în care trebuie să fim mai ambițioși și mai îndrăzneți pentru a adopta reformele care sunt necesare în vederea garantării unei redresări durabile și generatoare de locuri de muncă.”

AAC arată modul în care statele membre se adaptează, în cadrul semestrului european, la procesul de coordonare a politicilor economice, consolidat recent, și funcționează mai bine împreună, respectând norme comune.

În acest an, coordonarea bugetară a atins un nivel fără precedent în zona euro: pentru prima dată, Comisia va evalua proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro, înainte ca bugetele să fie adoptate de către parlamentele naționale, și va prezenta o imagine de ansamblu a orientării fiscale în întreaga zonă euro. Rezultatele acestei evaluări vor fi publicate la 15 noiembrie.

Analiza anuală a creșterii: un raport privind progresele înregistrate

Statele membre au realizat progrese în ceea ce privește toate cele cinci priorități identificate de către Comisie în 2013. Aceleași priorități sunt propuse pentru 2014, deși există domenii asupra cărora se atrage atenția în mod deosebit, pentru a reflecta schimbările apărute atât în contextul economic al UE, cât și în mediul economic internațional.

Consolidarea finanțelor publice: S-au realizat progrese substanțiale, iar deficitul bugetar mediu în UE a scăzut la aproape jumătate, după ce în 2009 a înregistrat nivelul cel mai ridicat, de aproximativ 7%. Cu toate acestea, nivelurile datoriei sunt încă mari și se preconizează că vor atinge o valoare maximă de aproape 90% din PIB în 2014, iar apoi vor scădea. Măsurile adoptate rapid au permis statelor membre să încetinească ritmul consolidării și să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea calității cheltuielilor publice și pe modernizarea administrației publice la toate nivelurile. Țările cu o marjă de manevră bugetară mai mare ar trebui să stimuleze investițiile private și consumul, în timp ce investițiile pe termen lung în domeniile educației, cercetării și inovării, energiei și combaterii schimbărilor climatice ar trebui protejate împotriva reducerilor bugetare. Sarcina fiscală asupra costului forței de muncă ar trebui transferată asupra consumului, a proprietăților sau a poluării.

Restabilirea activității de creditare: S-au realizat unele progrese în ceea ce privește redresarea sectorului financiar, iar tensiunile de pe piețe s-au redus în mod considerabil începând cu jumătatea anului 2012. Eforturile UE de a construi o uniune bancară vor consolida capacitatea băncilor de a gestiona riscurile în viitor. Cu toate acestea, trebuie să se ia mai multe măsuri pe termen scurt pentru a se reduce nivelul ridicat al datoriilor private (de exemplu, prin introducerea unor regimuri de insolvență pentru întreprinderi și persoane, sau prin îmbunătățirea acestora), pentru ca băncile să fie pregătite pentru noile cerințe de capital și teste de rezistență și pentru a se facilita accesul întreprinderilor la finanțare.

Creștere și competitivitate: La nivelul întregii Europe are loc o reechilibrare substanțială ca urmare a crizei, cu o orientare către o creștere datorată într-o mai mare măsură exporturilor. Cu toate acestea, progresele sunt insuficiente în ceea ce privește deschiderea către concurență a piețelor de produse și servicii, în special în ceea ce privește piața energiei și a profesiilor reglementate. Sistemele de cercetare trebuie, de asemenea, modernizate.

Evoluția șomajului și a situației sociale: Statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește modernizarea pieței muncii și, cu timpul, aceasta ar trebui să contribuie la integrarea mai multor persoane pe piața forței de muncă. Accentul ar trebui pus acum pe intensificarea sprijinului activ și a formării profesionale a șomerilor — inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și prin introducerea unor garanții pentru tineri — precum și pe modernizarea sistemelor de învățământ. Statele membre ar trebui să monitorizeze, de asemenea, salariile, pentru a se asigura că acestea susțin atât competitivitatea, cât și cererea internă, și ar trebui să garanteze faptul că de sistemele de protecție socială beneficiază persoanele cele mai vulnerabile.

Administrația publică: Mai multe state membre fac eforturi pentru a-și eficientiza sectoarele publice, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării între diferitele niveluri ale administrației publice. Ar trebui să se pună accent pe trecerea la serviciile publice online și pe reducerea birocrației.

AAC formulează, de asemenea, recomandări privind modul în care se poate aprofunda semestrul european. La nivel național trebuie să se țină seama în mai mare măsură de recomandările specifice fiecărei țări formulate la nivelul UE; statele membre ar trebui, așadar, să mobilizeze mai mult parlamentele naționale, partenerii sociali și cetățenii în cadrul acestui proces, pentru a se asigura că principalele reforme sunt înțelese și acceptate. Statele membre din zona euro ar trebui să aloce mai mult timp coordonării reformelor majore — în special pe piața muncii și pe cea a produselor — înainte ca acestea să fie adoptate la nivel național. Statele membre trebuie să îmbunătățească modul de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări care le sunt transmise în primăvara fiecărui an. Comisia își va prezenta poziția privind aceste aspecte în vederea Consiliului European din decembrie.

Raportul privind mecanismul de alertă: calea către o redresare echilibrată

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2014, care marchează lansarea următorului ciclu anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, oferă o analiză obiectivă a economiilor statelor membre, pe baza unui tablou de bord cu indicatori care măsoară competitivitatea internă și externă.

RMA a constatat că mai multe state membre au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea deficitului de cont curent, precum și în ceea ce privește inversarea tendinței de scădere a competitivității. Cu toate acestea, RMA arată că sunt necesare progrese suplimentare pentru a combate nivelul ridicat al datoriei și poziția investițională internațională netă a economiilor celor mai îndatorate, în timp ce în unele țări se înregistrează în continuare excedente mari de cont curent, ceea ce poate însemna, eventual, că nivelurile de economii și investiții sunt ineficiente și că trebuie consolidată cererea internă.

RMA din acest an recomandă un bilanț aprofundat al evoluției situației economice a 16 state membre, care se confruntă cu diferite provocări și riscuri potențiale ce ar putea să se răsfrângă și asupra celorlalte state din zona euro și asupra întregii Uniuni Europene. RMA nu anticipează rezultatele acestor bilanțuri, al căror scop este acela de a evalua dacă există dezechilibre și dacă dezechilibrele identificate anterior persistă sau sunt corectate.

În precedenta rundă de bilanțuri aprofundate, publicate în luna aprilie, s-a constatat că Spania și Slovenia se confruntă cu dezechilibre excesive. Prin urmare, viitoarele bilanțuri aprofundate vor evalua dacă dezechilibrele excesive persistă sau au fost corectate și în ce măsură politicile puse în aplicare de către aceste state membre contribuie la depășirea acestor dezechilibre.

În precedenta rundă de bilanțuri aprofundate, s-a constatat că Franța, Italia și Ungaria s-au confruntat cu dezechilibre care necesitau adoptarea unor acțiuni de politică decisive. Următorul bilanț aprofundat va stabili dacă aceste dezechilibre persistă.

Pentru celelalte state membre în cazul cărora s-a stabilit în prealabil că se confruntă cu dezechilibre (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Malta, Olanda, Finlanda, Suedia și Marea Britanie), se va evalua, cu ajutorul acestui bilanț aprofundat, în ce măsură dezechilibrele persistă sau au fost depășite. În același mod în care se identifică dezechilibre după efectuarea unor analize detaliate în cadrul bilanțurilor aprofundate, tot astfel ar trebui să se concluzioneze că un dezechilibru a fost corectat după studierea atentă a tuturor factorilor relevanți în cadrul unui alt bilanț aprofundat.

Se vor efectua bilanțuri aprofundate și pentru Germania și Luxemburg pentru a se analiza mai bine poziția lor externă și evoluția situației lor interne, și se va stabili, pentru fiecare dintre ele, dacă se confruntă cu dezechilibre.

În cele din urmă, un bilanț aprofundat se justifică, de asemenea, în cazul Croației, care a aderat de curând la UE, având în vedere necesitatea de a înțelege natura și riscurile potențiale legate de poziția sa externă, performanțele sale comerciale și competitivitatea sa, precum și evoluția situației sale interne.

Proiect de raport comun privind ocuparea forței de muncă: se acordă prioritate ocupării forței de muncă și evoluției situației sociale

Potrivit proiectului de raport comun privind ocuparea forței de muncă, anexat la AAC, există unele semne încurajatoare care indică faptul că șomajul nu mai este în creștere și că statele membre au făcut progrese în ultimul an în ceea ce privește reformele de pe piața muncii. Cu toate acestea, rata șomajului este în continuare inacceptabil de ridicată — în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată — și, conform datelor prezentate într-un nou tablou de bord cu indicatori sociali privind ocuparea forței de muncă, inclus în raport pentru prima dată, diferențele persistente în ceea ce privește rata șomajului, șomajul în rândul tinerilor, veniturile gospodăriilor, inegalitatea și nivelurile de sărăcie s-au acumulat de la un stat membru la altul, în special în zona euro.

Prin urmare, este esențial să se facă în continuare eforturi pentru a se îmbunătăți capacitatea de adaptare a piețelor muncii. De asemenea, va fi important să se stimuleze crearea de locuri de muncă în sectoarele cu creștere rapidă, contribuind astfel la reducerea inegalităților și a sărăciei în timp, consolidând totodată protecția socială și realizând investiții sociale specifice.

Raport privind integrarea pieței unice: o mai bună funcționare a pieței unice

Cel de al doilea raport anual al Comisiei privind integrarea pieței unice prezintă o analiză a situației integrării pieței unice în sectoarele cu cel mai ridicat potențial de creștere. Raportul din acest an constată că, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reformarea sectoarelor financiar, digital și al transporturilor, sunt încă multe de făcut pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de satisfacție a consumatorilor în aceste domenii. Raportul evidențiază lipsa specifică de progrese în ceea ce privește deschiderea piețelor energiei, domeniu în care 14 state membre nu au transpus încă în mod corespunzător în legislația națională cel de al treilea pachet legislativ al UE în domeniul energiei, la doi ani după termenul-limită stabilit. Raportul arată, de asemenea, că statele membre nu au pus încă pe deplin în aplicare Directiva UE privind serviciile, care ar putea stimula creșterea globală cu până la 2,6% din PIB în următorii 5-10 ani.

Etape următoare

Vineri, 15 noiembrie, Comisia va adopta avize privind proiectele de planuri bugetare prezentate de 13 state membre din zona euro (acestea nu vor include cele 4 țări care fac obiectul programelor de asistență macroeconomică) și vor propune Consiliului avize privind programele de parteneriat economic prezentate de 5 state membre din zona euro care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Comisia va furniza, de asemenea, o imagine de ansamblu a perspectivelor bugetare pentru întreaga zonă euro și va prezenta un raport cu privire la acțiunile întreprinse de țările din afara zonei euro în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Analiza anuală a creșterii va fi discutată de miniștrii statelor membre (în cadrul Consiliului) și va fi aprobată de liderii europeni care se vor întruni în cadrul reuniunii la nivel înalt din martie 2014. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes contribuția Parlamentului European.

Raportul privind mecanismul de alertă va fi discutat de miniștrii de finanțe și de liderii UE în decembrie, care vor conveni asupra domeniilor principale în care este necesară o mai bună coordonare a politicilor economice și a reformelor. Între timp, Comisia va pregăti bilanțuri aprofundate pentru cele 16 țări identificate în raportul privind mecanismul de alertă, care va fi publicat în primăvara anului 2014.

Context

Semestrul european, instituit în 2010, garantează faptul că statele membre discută planurile bugetare și economice cu partenerii lor din UE în anumite momente de-a lungul anului. Acest lucru le permite acestora să formuleze comentarii reciproce privind planificarea și îi permite Comisiei să ofere orientări politice statelor membre în timp util, înainte ca deciziile să fie adoptate la nivel național. De asemenea, Comisia examinează dacă statele membre fac eforturi pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, strategia UE de creștere pe termen lung, în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație, inovare, climă și obiectivele de reducere a sărăciei.

În fiecare an, ciclul începe în noiembrie (a se vedea graficul de mai jos) cu analiza anuală a creșterii, publicată de Comisie (care cuprinde prioritățile economice generale pentru UE), care oferă statelor membre orientări politice pentru anul următor. Recomandările specifice fiecărei țări publicate în primăvară oferă statelor membre consiliere adaptată privind reforme structurale mai aprofundate, a căror punere în aplicare durează, de cele mai multe ori, mai mult de un an.

Supravegherea bugetară a zonei euro se intensifică spre sfârșitul anului, când statele membre își depun proiectele de planuri bugetare, care sunt evaluate de către Comisie și discutate de miniștrii de finanțe din zona euro. De asemenea, Comisia examinează orientarea fiscală a zonei euro în ansamblu.

Comisia monitorizează punerea în aplicare a priorităților și a reformelor pe tot parcursul anului, acordând o atenție specială zonei euro și statelor membre cu probleme fiscale sau financiare. Pentru mai multe detalii, a se vedea MEMO/13/979.

Pagini Utile